Politica de Mediu în România și Uniunea Europeană

De ce am ales această temă

Încep aceste rânduri prin a-mi motiva alegerea în ceea ce priveşte tema referatului. În primul rând mi s-a părut un subiect destul de interesant. Ca şi suport am găsit destul de multe informaţii legate de politica de mediu. Cred ca în momentul de faţă atât în România dar şi în străinătate se pune un accent destul de mare pe tot ceea ce priveşte mediul. Diferenţa dintre oamenii din alte ţări mai dezvoltate decât ţara noastră şi România este că ei privesc cu mai mult interes această problemă a mediului înconjurător şi încearcă să găsească cele mai potrivite căi pentru a trăi într-un mediu cât mai sănătos. Mi s-a părut interesant subiectul deoarece pot spune că ne priveşte pe fiecare în parte şi fiecare este dator să ajute mediul şi să se intereseze de situaţia actuală a lui. Mediul nu poate fi salvat singur doar cu ajutorul nostru al tuturor, deasemenea doar un om sau doi nu pot face minuni însă dacă fiecare se implică cât de puţin atunci o să reuşim să facem ceea ce ne-am propus la nivel de ţară sau la nivelul Uniunii Europene. Mediu nu ţine de graniţele fiecarei ţări prin urmare toţi trebuie să ne facem datoria pentru că altfel nu doar noi în ţara noastră o să avem de suferit ci şi ceilalţi care nu au nici o vină. Mediul este un subiect destul de complex şi un domeniu vast. Este interesant de urmărit proiectele care se desfăşoară la nivelul României şi nu numai. Sunt oameni care se ocupă cu aşa ceva şi oameni care au o pasiune pentru mediu. Cei mai mulţi dintre noi ignorăm toate semnalele de alarmă pe care le trag reprezentanţii ONG-urilor sau membrii statului pentru că nu avem timp să le luăm în seamă.

Pe lângă faptul că a trebuit să citesc informaţii legate de mediu în general, m-a ajutat mult tema în sine să înţeleg şi să cunosc mai multe detalii legate de lumea în care trăim, de nepăsarea unora şi de implicarea altora cărora le pasă. Cel mai important lucru este acela de a fi interesat de informaţii, de a căuta informaţii şi de a încerca să dai un ajutor în ceea ce priveşte mediul pentru ca urmaşii noştrii să ducă o viată mai bună şi mai sănătoasă decât noi.

Despre mediu în general

În timp ce la întrebarea dacă omul a fost sau nu primit de natură pe “uşa din faţă”, întrebare ce ţine de spiritul pur al existenţialismului, răspunsul nu poate fi decât deductiv şi destul de aproximativ, atitudinea tot mai agresivă cu care acesta a înţeles să participe la festinul Universului rămâne o relitate incontestabilă. Judecate în raport cu faptele, momentele de contemplare a naturii de către om par mai multe semne ale neputinţei decât ale recunoştiinţei; admiraţia pentru zborul păsării a murit odată ce omul a reuşit să înţeleagă şi să învingă forţa gravitaţională, alungând liniştea şi curăţenia înălţimilor şi punând în miscare colosale forţe de distrugere şi autodistrugere. Teama de răzbunarea naturii nu l-a părăsit niciodată pe om şi totuşi acesta a continuat şi continuă într-un ritm dezechilibrant să substituie natura în loc să o completeze, să o corijeze; acumularea şi accentuarea stărilor conflictuale dintre om şi natură au început astfel să-şi multiplice formele concrete de manifestare, ale căror implicaţii devin tot mai alarmante. Din punct de vedere spaţial, impactul activităţii umane asupra mediului său poate avea o întindere planetară, regională sau locală, fără a idetifica prin aceasta intensitatea dezechilibrelor ecologice sau caracterul lor mai mult sau mai puţin periculos. La nivelul planetar, principalele fenomene sunt reprezentate de: efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, poluarea mărilor interioare din vechiul continent şi a fluviilor, distrugerea pădurilor. Efectul de seră constă în reţinerea unei cantităţi tot mai mari din energia reemisă de sol şi atmosferă, sub forma de infraroşii, de către nori şi gazele cu efect de seră. Dacă în absenţa efectului de seră temperatura medie la suprafaţa Pămantului ar fi fost de aproximativ –19 grade celsius, intensificarea acesteia va determina, pană în anul 2100, o creştere a temperaturii medii cu 1 grade celsius pană la 5 grade celsius. Faptul că 60% din efectul de seră se datorează dioxidului de carbon, relevă legătura strânsă dintre acest fenomen şi activitatea economico-socială, principalele cauze ale creşterii concentraţiei atmosferice a CO2 fiind: arderea combustibililor fosili, activităţile umane, despăduririle, modificarea modului de folosinţă a terenului. Această corelaţie se regăseşte, logic, în contribuţia diferitelor state şi regiuni la procesul de supraîncălzire a planetei ; conform US EPA, Policy Options for Stabilising Global Climate, 1989, Statelor Unite ale Americii le revine 21%, Statelor din fosta U.R.S.S. 14%, Comunităţii Economice Europene 14 %, Chinei 7%, Braziliei şi Indiei către 4%, celorlalte state 36%.

Din grupa gazelor cu efect de seră, alături de CO2, mai fac parte: metanul, substanţele clorofluorocarbonice, ozonul troposferic şi oxizii de azot. Metanul este rezultatul activităţii microbiene din procesul de mineralizare a carbonului organic în condiţii anaerobe (descompunerea deşeurilor organice), principalele surse de origine antropică fiind : orezăriile, animalele domestice, scurgerile de gaz natural, combustia biomasei şi a deşeurilor solide. (Metanul mai poate avea însă şi surse naturale, cum sunt zonele umede şi animalele sălbatice). Acest gaz contribuie cu 15% la efectul de seră. Oxizii de azot din atmosferă au ca principală provenienţă activitatea microbiană din sol şi din apă, precum şi arderea combustibililor fosili şi contribuie cu 4%-6% la creşterea temperaturii planetei. Ozonul troposferic, (datorat, între altele, emisiilor de oxizi de azot de către motoarele vehiculelor) şi substanţele clorofluorocarbonice, contribuie cu 8% şi respectiv cu 11%-20% la efectul de seră. Această scurtă inventariere a cauzelor creşterii temperaturii medii pe planeta noastră poate permite schiţarea unor scenarii mai mult sau mai puţin optimiste privind dinamica unui fenomen a cărui implicaţii preocupă tot mai evident oamenii de ştiinţa din diferite domenii. Motivaţia unor asemenea cercetări se regăseşte însă nu numai în plan economico-social, ci şi în plan politic, ceea ce poate complica întregul sistem al relaţiilor dintre state şi regiuni, atâta vreme cât opţiunile pentru un nivel de trai ridicat presupun căi diferite de acţiune. Caracterul global al efectului de seră face ca lumea industrializată, a cărei contribuţie la acest proces este mai mare de o treime, să nu rămană indiferentă faţă de strategiile de dezvoltare a celorlalte state ale lumii, acesta depinzând însă de consecinţele efectului de seră.