Poluanții aerului din interiorul clădirilor

ARGUMENT

Societatea modernă este foarte dependentă de chimicale sintetice a căror importanţă pentru sănătatea umană şi pentru stilul de viaţă actual este recunoscută pretutindeni.

La nivel global, producţia industriei chimice depăşeşte 1700 de miliarde de dolari US, iar 30 % din producţia chimicalelor este în circuitul comercial internaţional.

Sinteza şi folosirea a peste 100.000 de chimicale pe piaţa UE a creat şi riscuri atât pentru mediu cât şi pentru sănătatea umană. Aceste chimicale au ajuns peste tot în aer, apă şi sol în urma folosirii, depozitării şi degradării lor.

Unele chimicale încorporate în bunurile noastre de consum sunt inerte periculoase prin toxicitatea lor pentru mamifere şi alte animale, prin nedegradarea lor în produşi nepericuloşi şi prin pătrunderea lor în lanţul trofic până la om.

În consecinţă suntem expuşi zilnic la aceste chimicale periculoase prin folosirea produselor în care sunt încorporate, prin contact cu praful din aerul interior în care s-au acumulat şi prin contact cu aerul ambiental pe care-l respirăm.

Calitatea aerului din interior şi sursele de poluare

În ultimele decenii ale secolului XX au apărut nenumărate dovezi ştiinţifice care arată deteriorarea mult mai serioasă a calităţii aerului din interior, inclusiv din locuinţe în raport cu calitatea aerului ambiental chiar şi în cazul oraşelor industrializate.

Unele agenţii de mediu, în 1992 , au iniţiat programe de studiu a calităţii aerului din interior şi a surselor ce generează poluanţii aerului de interior. În plus s-a stabilit că aerul din interior se contaminează atât cu contaminanţii prezenţi în aerul din exterior cât şi cu cei proveniţi din sursele din interior.

Se estimează că oamenii petrec in medie 90% din timp în interior şi ca atare riscurile asupra sănătăţii care depind de calitatea aerului din interior pentru ocupanţii acestor interioare sunt mai mari în comparaţie cu cele de la aerul din exterior

Nivelul unor poluanţi în aerul de interior este uneori de câteva ori mai mare faţă de aerul din exterior şi în situaţii speciale poate ajunge chiar la peste o sută de ori mai mare. Calitatea aerului din interior depinde şi de condiţiile de viaţă şi ca atare există diferenţe între calitatea aerului de interior din ţările dezvoltate şi calitatea aerului de interior din ţările în curs de dezvoltare ca de altfel şi între zonele urbane şi cele rurale.

În ţările în curs de dezvoltare spre deosebire de ţările dezvoltate, zonele rurale sunt mai expuse datorită utilizării combustibililor tradiţionali (lemn, cărbune, biocombustibili ) pentru pregătirea hranei şi pentru încălzire. Se estimează că în aceste condiţii trăiesc 3,5 bilioane de oameni, iar femeile şi copii sunt grupa cea mai vulnerabilă datorită timpului petrecut în interior şi expunerii în primul rând la fumul rezultat în urma combustiei. Nivelul mediu zilnic al unor poluanţi de interior după Organizaţia Mondială a Sănătăţi depăşesc deseori nivelul acceptabil.