Cuprins
- I. Poluarea aerului
- a) Ploile acide
- b) Surse de poluare
- c) Principalii poluanti ai aerului
- d) Efectele poluarii atmosferei
- II. Ploaia acidă
- a) Solutii pentru diminuarea poluarii aerului
- b) Convertoare catalitice
- c) Eficienta combustibilului
- III. Poluarea apelor
- a) Apa ca resursa
- b) Cauzele poluarii apelor
- c) Din sistemele de canalizare
- d) Deseurile industrial
- e) Poluarea provenita din agricultura
- IV. Poluarea solului
- V. Combaterea poluării
- VI. Bibliografie
Extras din proiect
I. Poluarea aerului
Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme şi a existat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire şi gătitul alimentelor. În timpul Revoluţiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.
Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de smog. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile din combustibili. În timp ce smogul reacţioneaza cu oxigenul, acizii organici şi sulfurici se condensează sub formă de picături, înteţind ceaţa. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra oraşelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor şi ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot şi eliberează hidrocarburi din combustibilii "nearşi". Razele solare fac ca oxizii de azot şi hidrocarburile să se combine şi să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, răneşte plante şi irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanţe care se condensează şi formează o ceaţă vizibilă şi pătrunzătoare.
Majoritatea poluanţilor sunt eventual "spălaţi" de către ploaie, zăpadă sau ceaţă dar după ce au parcurs distanţe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanţii se adună în atmosferă, oxizii de sulf şi de azot sunt transformaţi în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidă cade peste lacuri şi păduri unde poate duce la moartea peştilor sau plantelor şi poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile şi pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viaţă. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa şi estul Statelor Unite şi Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze şi sănătatea umană şi obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră şi faţade din Roma, Atena si Londra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creştere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiaţiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendinţă pare a fi o schimbare minoră, creşterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producţia agricolă, modificând distribuţia animalelor şi plantelor şi crescând nivelul mării.
Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă. Producţia excesivă a compuşilor care conţin clor cum ar fi clorofluorocarbonaţii (CFC) (compuşi folosiţi până acum în frigidere, aparate de aer condiţionat şi în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui a afectat viaţa acvatică şi terestră şi ameninţă sănătatea oamenilor din zonele nordice şi sudice ale planetei.
Ploile acide
In fiecare moment al vietii noastre respiram. Pentru a putea trai, inspiram aer – un amestec invizibil de gaze – format in cea mai mare parte din oxigen si azot, si expiram dioxid de carbon. Dar progresul tehnic al omenirii a reusit sa introduca in aerul nostru vital si alte substante, nocive sanatatii noastre si, in acelasi timp, mediului.
Surse de poluare
Transportul
In lumea noastra moderna, autoturismele si camioanele reprezinta o sursa majora de poluare. Pe teava de esapament se elimina un amestec de gaze, printre care si unele foarte otravitoare, cum ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot si hidrocarburile. In conditii de lumina si caldura solara, aceste gaze formeaza un smog fotochimic – cunoscut in special sub numele de “L.A. smog” deoarece apare foarte frecvent in acest oras. Smogul reprezinta un amestec de fum si ceata continand gaze toxice, inclusiv ozon. Ozonul este, dupa cum am vazut, extrem de folositor in stratosfera - patura de ozon ce protejeaza Pamantul de razele ultraviolete – dar foarte nociv cand apare aproape de nivelul solului. Aceste gaze rezulta din procesele de ardere ale benzinei sau motorinei in motoarele masinilor. Orice forma de transport motorizat produce probleme ecologice, dar autoturismele sunt, de departe, cele mai poluante. Utilizarea transportului public sau a mijloacelor nepoluante de deplasare – biciclete, mersul pe jos – poate reduce concentratia de gaze toxice din atmosfera. De asemenea, incurajarea oamenilor de a locui cat mai aproape de locul de munca ar fi o parte a solutiei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Poluarea.doc