Poluarea Aerului

1. Argument

Poluarea mediului a apărut odată cu omul și s-a diversificat pe măsura evoluției societății umane, ajungând astăzi una dintre cele mai importante preocupări ale specialiștilor din diferite domenii, căpătând dimensiuni globale. Astăzi orice nouă descoperire trebuie să țină cont de impactul pe care îl va avea asupra mediului înconjurător, deoarece semnalele organismelor de specialitate și ale oamenilor de știință sunt deosebit de îngrijorătoare.

Având în vedere acest lucru și cunoscând faptul că municipiul Ploiești este un mare consumator de resurse și un producător important de emisii poluante rezultate din industria de prelucrare a țițeiului (în principal), trafic și alte surse de combustie, dar și un centru urban în care densitatea populațieie este mare, iar spațiile verzi insuficiente, la nivelul colegiului, un grup de elevi coordonați de cadre didactice de specialitate au inițiat un proiect de cercetare care și-a propus, într-o primă etapă, monitorizarea calității aerului în Municipiul Ploiești și în împrejurimi, analizând evoluția indicatorilor de calitate a aerului. Monitorizarea calității aerului s-a realizat pe baza datelor transmise on-line de stațiile de monitorizare automate ale APM Prahova, amplasate în șase puncte situate în municipiu si în împrejurimi: PH – 1 Str. Gr. Cantacuzino, PH – 2 Piata Victorie, PH - 3 Comuna Blejoi, sat Blejoi, str DN 1A, nr. 103, PH- 4 Com. Brazi, str Brazii de jos, str. Teilor, nr. 45, PH – 5 Bdul București , PH – 6 Str. Mihai Bravu, bl. 33A (langa statia Lukoil)

Elevii au urmărit evoluția concentrației poluanților: SO2, NO2, PM10, CO, începând cu luna noiembrie 2010.

Rezultatele acestor măsurători au pus în evidență depășiri ale valorilor limită pentru indicatorii PM10, NO2 și SO2. Analizând împrejurările în care s-au produs depășirile concentratiilor anumitor poluanți, elevii au identificat cauzele care au putut determina prezența noxelor respective în atmosferă, ce implicații poate avea acest lucru și măsurile care pot fi luate.

2. Monitorizarea pulberilor în suspensie, PM10 și PM2,5

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule mici și picături de lichid, care pot să provină din surse naturale (erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersarea polenului) sau artificiale (activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice, traficul rutier).

Monitorizarea acestui indicator s-a realizat începând cu luna noiembrie 2010. Datele medii lunare pentru parametrul PM 10 ((µg/m3), înregistrate la stațiile de monitorizare din orașul Ploiești și împrejurimi, sunt reprezentate în Fig. 1:

Fig. 1 Datele medii lunare pentru parametrul PM 10 ((µg/m3) ),

înregistrate la stațiile de monitorizare din orașul Ploiești și împrejurimi

Analizând diagrama rezultată prin prelucrarea datelor (Fig.1), se constată depășiri ale limitelor maxime admise pentru sănătatea omului în lunile de iarnă la toate stațiile de monitorizare. Valorile cele mai mari de înscriu la stațiile PH4 (situată în comuna Brazi) și, resp., PH3 (Comuna Blejoi). Explicația acestui lucru constă în faptul că în timpul iernii, pentru încălzirea locuințelor, se utilizează arderea combustibililor în termocentrala de la Brazi, sau arderea combustibililor, în special a combustibililor solizi, în sobele proprii.

O altă cauză a înregistrării acestor valori mari este circulația autoturismelor în condiții de iarnă, când consumul de combustibil este mai mare atât la pornirea de pe loc, dar și la mersul la viteză mare.

Fig. 2 Valorile medii orare înregistrate în luna ianuarie 2011, µg/m3,

înregistrate la stațiile de monitorizare din orașul Ploiești și împrejurimi

Conform graficului din Fig. 2, se constată că, în luna ianuarie, valoarea limită admisă a fost atinsă și depășită la orele de vârf (16 – 20), atât în interiorul orașului cît și în afara lui. La stația PH 4, aflată în comuna Brazi, la oara 19.00 s-a înregistrat un maxim de 70 µg/m3. Valoarea maximă atinsă la această oră, se datorează traficului intens înregistrat în conditii de iarnă, dar și sistemelor de încălzire utilizate în zonă, respectiv, încălzirea cu combustibili solizi a locuințelor din comună și funcționării termocentralei de la Brazi la limite maxime.