Poluarea apei în Bistrița

ARGUMENT JUSTIFIVATIV

Desi există o enormă cantitate de apă, la nivel mondial, din fiecare patru oameni, trei nu au apă suficientă sau, dacă au, aceasta este comtaminată. Cea mai mare parte a apei este prea sărată pentru a permite consumul uman sau pentru a fi folosită în agricultură. Din fiecare un million de litri de apă doar şase se găsesc într-o formă utilizabilă ca atare.

Evaluarea calităţii apelor, râurilor şi lacurilor din judeţul Bistriţa-Năsăud confirmă calitatea corespunzătoare a acestora. Starea apelor de suprafaţă (râuri şi lacuri) nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al poluării.

Factorii care conduc la poluarea apelor în judeţ pot fi grupaţi în:

- factori demografici – poluarea apelor cu deşeuri menajere în zonele rurale, în această situaţie poluarea fiind proporţională cu densitatea populaţiei;

- factori economici – se referă îndeosebi la poluarea râurilor cu rumeguş, în urma activităţiilor de prelucrare a lemnului.

În zonele rurale un pericol des întâlnit este reprezentat de prezenţa depozitelor de gunoi de grajd aflate diect pe sol fără nici un fel de amenajare. Aceste dejecţii animale pot cauza infestarea resurselor de apă subterană, în funcţie de pantă, textura solului, distanţa faţă de fântână şi nivelul de adâncime al pânzei freatice.

În judeţ Bistriţa-Năsăud nu se dispune de date statistice asupra degradării apelor şi degradării fondului piscicol. Din acest motiv este necesar ca pe viitor să se formeze cadrul şi să se dezvolte mecanismele prin care să se desfăşoare monitorizarea nivelului de degradare a apelor şi a fondului piscicol.

Acest proiect m-a ajutat să înţeleg cât de importană este apa pentru om, vieţuitoare, sol şi cât de dăunătoare este poluarea acesteia.

Problema resurselor limitate de apă este serios accentuată datorită poluării continue a resurselor utilizabile. Ca urmare, apa potabilă devine improprie pentru băut şi chiar pentru înot deoarece conţine ape menajere contaminate cu microbi patogeni, provenite din centrale urbane şi din complexele de animale precum şi o serie de substanţe toxice.

CAPITOLUL I

LACURILE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de mai multe lacuri, majoritatea amenajate pentru piscicultură, dar şi pentru alimentare cu apă potabilă a localităţilor şi hidroenergie.

Lacuri amenajate în concavităţi ale scoarţei şi pe cursurile râurilor în scopul creşterii peştelui pentru consum uman sunt:

- agrement, piscicultură: Brăteni (112 ha), Budurleni (18ha), Manic (60ha), Fiad şi de-a lungul râurilor pe o distanţă totală de 1734,1 km.

- agreement: Sângiorzu Nou, Vermeş, Jelna, Slătiniţa, Bistriţa, Săsarm, Năsăud, etc.

Potenţialul de poluare al acestor lacuri nu prezintă un grad ridicat de risc. Totuşi, sursele de poluare pentru aceste ape sunt localizate în dejecţiile provenite din localităţi, gunoiul de grajd sau menajer stocat pe malul apelor, substanţe petroliere şi pesticide (accidental).

Lacul Colibiţa – amenajat în mai multe scopuri (alimentarea cu apă potabilă a localităţilor situate în aval, producerea de hidroenergie, atenuarea undelor de viitură, agreement şi piscicultură), prezintă o importanţă foarte mare pe plan judeţean şi chiar regional.

Lucrările hidrotehnice effectuate pentru cantonarea imensului volum de apă acumulat în depresiunea Colibiţa ( baraj din anrocamente cu mască din beton asfaltic, aducţiuni, galerii, etc.) au afectat în mod pozitiv, dar şi negativ biodiversitatea regiunii.

De asemenea, deversarea anumitor dejecţii în apa râului Bistriţa, în amonte de lac, reprezintă o potenţială sursă de poluare şi este pedepsită de lege.

Concluzie: De remarcat este faptul că, din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă, judeţul B-N nu are probleme deosebite, apele fiind de cea mai bună calitate, comparativ cu judeţele învecinate şi chiar pe plan naţional.