Poluarea apelor cu detergenți

ARGUMENT

Numim planeta noastră PĂMÂNT, şi tot aşa numim şi suprafeţele de uscat, ca si cum ele ar fi predominante. În realitate pe Terra mările şi oceanele ocupă 70,8% din suprafaţă: 361200000 km2, adică de 36 de ori mai mult decât suprafaţa Europei. "Uscatul" însă - continentele şi insulele - nu sunt deloc uscate. gheţurile acoperă 1.600.000 km2, lacurile circa 2.000.000 km2.... Iar suprafaţa râurilor nici nu o ştim, pentru că e variabilă. Mlaştinile ocupă şi ele 2700000 km2. Mai mult, o parte din "uscat" e acoperit temporar cu zăpadă - în medie 61.000.000 km2 (75.000.000 în emisfera nordică, în timpul iernii boreale, şi 18.000.000 în emisfera sudică, în timpul iernii australe). Aceasta înseamnă că şi din "uscatul" planetei de fapt mai mult de jumătate e acoperit cu apă (în formă solidă sau lichidă). De aceea, planeta noastră e numită oarecum impropriu PĂMÂNT, fiind de fapt mai degrabă o PLANETĂ A APELOR.

Cea mai mare parte din apa de pe Terra e apă de suprafaţă. Pe noi ca oameni ne interesează mai ales apa dulce, şi în particular apa potabilă. Totuşi aceasta se obţine de cele mai multe ori din ape dulci de suprafaţă. De aceea este regretabilă tendinţa oamenilor de a acorda cea mai mare parte a atenţiei lor apei potabile cu neglijarea apelor de suprafaţă. Între ele şi cele subterane există numeroase legături, iar apa potabilă se obţine frecvent tot din apa de suprafaţă. În plus, o multitudine de alte utilizări ale apei în colectivităţile umane se bazează pe apele de suprafaţă, ceea ce impune să li se acorde importanţa cuvenită.

CAPITOLUL I

1. GENERALITATI

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Un sfert din populatia lumii nu are acces la apa potabila de calitate.

Problema calitatii apelor nu trebuie sa fie considerata exclusiv o problema a mediului ambiant, ci trebuie legata si de folosirea apelor. Exista ape care chiar in stare naturala, prezinta caracteristici calitative care le fac improprii folosiri. De asemenea, conditiile calitative impuse variaza de la o folosinta la alta, iar limitele considerate admisibile variaza intr-o gama relativ larga de la o tara la alta. Astfel notiunile de apa curata, sau proprie diferitelor folosinte, si de apa murdara au un caracter relativ. Elementele care trebuie supuse analizei sunt caracteristice calitative ale apei, prin indicatorii de calitate.

Calitatea apelor depinde de sursa, este influentata de poluare si determina folosinta ulterioara a lor.

Poluarea apei reprezinta modificarea proprietatilor apei, ca urmare a activitatii umane.

Poluarea afecteaza toate formele apei in natura. Exista cai de patrundere a unor substante poluante in apa atmosferica, apa scursa la suprafata solului, apa marilor si oceanelor si apa subterana. Calitatea apei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze, ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid fara luarea unor masuri pentru protectia calitatii apelor. Primejdia impurificarii apelor a devenit evidenta tocmai in aceste regiuni, intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata. Se pune din ce in ce mai stringent problema indreptarii tuturor eforturilor spre eliminarea acestui flagel al civilizatiei actuale, poluarea surselor de apa.

"Scuza" poluarii este expansiunea industriala si explozia demografica. In realitate poluarea este consecinta lipsei de prevedere, iar in alte cazuri, consecinta lipsei pregatirii ecologice sau a ignorantei.

Surse de poluare a apei

Sursele de poluare se pot imparti dupa mai multe criterii:

Dupa actiunea lor in timp:

- surse de poluare permanente;

- surse de poluare nepermanente; surse de poluare accidentale.

Dupa modul de generare a poluarii:

- surse de poluare naturala;

- surse de poluare artificiale, din cauza activitatii omului formate din: ape uzate si deseuri.

Dupa provenienta poluantilor:

- surse de poluare organizate (ape uzate menajere, industriale, agrozootehnice);

- surse de poluare neorganizate.

Contaminarea apelor subterane provine din urmatoarele surse principale:

- scurgerile accidentale de reziduuri de la diverse f'abrici, dar si deversari deliberate ale unor poluanti;

- scurgerile de la rezervoarele de depozitare si conductele de transport subterane, mai ales de produse petroliere;

- pesticidele folosite in agricultural care migreaza prin sol, fiind transportate de apa de ploaie sau apa de irigatii;

- ingrasamintele chimice;

- deseurile si reziduurile menajere;

- sarea presarata iarna pe sosele;

- depunerile de poluanti din atmosfera.