Poluarea Apelor de Suprafata - Depoluare Raului Bahlui

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest proiect trateaza Poluarea Apelor de Suprafata - Depoluare Raului Bahlui.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 45 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Cuprins
Cuprins 2
Argument 2
APELE DE SUPRAFATA 2
1. PRIVIRE GENERALA ASUPRA APELOR DE SUPRAFATA 2
1.1 Clasificare si caracteristici 2
1.2 Utilizare de catre oameni 2
1.3 Elemente de mecanica fluidelor 2
1.4 Principalele ape dulci de suprafata: râurile si lacurile 2
1.4.1 Râurile 2
1.4.2 Lacurile 2
2. FACTORI DETERMINANTI AI CALITATII APELOR DE SUPRAFATA 2
2.1 Factori ce influenteaza calitatea apelor de suprafata 2
2.2 Variatia spatio-temporala a calitatii apelor de suprafata 2
2.2.1 Factori antropici 2
2.2.2 Factori naturali 2
2.3 Influenta compozitiei naturale a apei asupra folosintelor ei 2
Fierul 2
Manganul 2
Calciul a 2
Magneziul 2
Sodiul 2
Potasiul 2
Carbonatul 2
Bicarbonatul 2
Sulfatii 2
Clorurile 2
Fluorul 2
Nitratii 2
Solide dizolvate 2
2.4. Efectele modificarii antropice a râurilor si lacurilor 2
2.4.1 Probleme generate de "amenajarea" râurilor 2
3.POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA 2
3.1 Surse de poluare 2
3.1.1 Surse de poluare organizate 2
3.1.2 Surse de poluare neorganizate 2
3.2 Tipuri de poluare a apelor si modele de comportament a poluantilor în râuri, lacuri si ape subterane 2
Tipuri de poluare - surse, caracteristici, efecte si evolutie 2
3.3 Efectele poluarii apelor de suprafata 2
4. Râul Bahlui 2
Date geografice 2
Istorie 2
Poluarea cu uleiuri minerale a râului Bahlui de catre S.C.FORTUS S.A. Iasi 2
Cauzele poluarii 2
Efecte si masuri de interventie 2
Masuri luate : 2
5.Fauna râului Bahlui 2
6. Bahlui-mlastina din mijlocul Iasului 2

Extras din document

Argument

Numim planeta noastra PAMÂNTUL, si tot asa numim si suprafetele de uscat, de parca ele ar fi predominante. În realitate pe Terra marile si oceanele ocupa 70,8% din suprafata: 361200000 km2, adica de 36 de ori mai mult decât suprafata Europei. "Uscatul" însa - continentele si insulele - nu sunt deloc uscate. gheturile acopera 1.600.000 km2, lacurile circa 2.000.000 km2.... Iar suprafata râurilor nici nu o stim, pentru ca e variabila. Mlastinile ocupa si ele 2700000 km2. Mai mult, o parte din "uscat" e acoperit temporar cu zapada - în medie 61.000.000 km2 (75.000.000 în emisfera nordica, în timpul iernii boreale, si 18.000.000 în emisfera sudica, în timpul iernii australe). Aceasta înseamna ca si din "uscatul" planetei de fapt mai mult de jumatate e acoperit cu apa (în forma solida sau lichida). De aceea, planeta noastra e numita oarecum impropriu PAMÂNT, fiind de fapt mai degraba o PLANETA A APELOR. Cea mai mare parte din apa de pe Terra e apa de suprafata. Pe noi ca oameni ne intereseaza mai ales apa dulce, si în particular apa potabila. Totusi aceasta se obtine de cele mai multe ori din ape dulci de suprafata. De aceea este regretabila tendinta oamenilor de a acorda cea mai mare parte a atentiei lor apei potabile cu neglijarea apelor de suprafata. Între ele si cele subterane exista numeroase legaturi, iar apa potabila se obtine frecvent tot din apa de suprafata. În plus, o multitudine de alte utilizari ale apei în colectivitatile umane se bazeaza pe apele de suprafata, ceea ce impune sa li se acorde importanta cuvenita.

APELE DE SUPRAFATA

1. PRIVIRE GENERALA ASUPRA APELOR DE SUPRAFATA

Apele dulci de suprafata reprezinta majoritatea rezervei de apa dulce lichida. Ele formeaza reteaua hidrografica, fara de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. Morfologic, ele fac impresia unui sistem vascular al pamântului, ceea ce în anumite privinte si sunt.

1.1 Clasificare si caracteristici

Apele de suprafata se clasifica în ape statatoare (mari si oceane, lacuri etc.), ape curgatoare (izvor - pârâu - râu - fluviu) si ape stagnante. Distingem lacuri naturale si lacuri artificiale, cursuri de apa naturale, modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). Apele dulci de suprafata difera dupa foarte multe caracteristici: debitul si variatiile sale (la cele curgatoare), temperatura, concentratia si natura substantelor dizolvate sau aflate în suspensie, continutul biologic si microbiologic etc., fiecare masa de apa lichida cu albia ei si vietuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. Totodata, apele dulci de suprafata au si numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane, ele sunt de regula mai putin mineralizate, mai bogate în elemente biologice, mai influentabile de catre alti factori (naturali si antropici), mai usor poluabile, mai putin stabile în caracteristici, dar totodata au si capacitati mai crescute de a-si automentine calitatea.

1.2 Utilizare de catre oameni

Apele dulci de suprafata sunt folosite in situ (navigatie, îmbaiere, sporturi nautice, piscicultura, hidroenergetica etc.), dar mai ales captate si folosite ex situ pentru nevoile cele mai diverse - pentru potabilizare, în industrie, transporturi, agricultura etc. Neadmisa oficial, utilizarea directa în scop potabil nu este o raritate. Din diversele utilizari, cruciala pentru oameni ramâne satisfacerea nevoilor populatiei, fiind interzisa prin lege limitarea accesului ei în detrimentul altor folosinte. La fel de importanta ar trebui sa devina si asigurarea apei necesare vietii salbatice. În România, apele de suprafata constituie sursa majora pentru necesitatile umane, inclusiv pentru apa potabila.

1.3 Elemente de mecanica fluidelor

Hidrologia, fizica si matematica îsi dau întâlnire în disciplina pe care o numim mecanica fluidelor si care permite o analiza, explicare, calculare si prognozare a comportamentului apei lichide în variate împrejurari, fara de care ar fi greu de conceput studiul si managementul modern al râurilor si mai ales proiectarea si exploatarea de baraje, canale, aductiuni de ape si nici, la scara dimensionala mai mica, retele de conducte de alimentare cu apa sau canalizare, pompe, apometre si alte instalatii si aparate în legatura cu apa. Dintre proprietatile fizice ale fluidelor sunt importante densitatea, greutatea specifica, compresibilitatea, vâscozitatea, presiunea vaporilor (de saturatie, sau mai mare sau mai mica, ducând la condensare respectiv evaporare), tensiunea superficiala. S-au definit si se folosesc în practica parametri adimensionali cum sunt Numarul lui Reynolds, Numarul lui Froude si Numarul lui Weber.

În cadrul staticii fluidelor sunt importante notiunile de presiune, presiune hidrostatica, centru de presiune, principiul lui Arhimede, centrul de plutire, echilibru stabil, instabil sau neutru la plutire etc.

Dinamica fluidelor este o stiinta foarte vasta. Sunt importante notiunile de viteza, debit, curgerea uniforma sau neuniforma, laminara si turbulenta, separatia, ecuatia de continuitate, cea de moment si cea de energie pentru curgere, rezistenta, strat marginal, ecuatiile Darcy-Weisbach si Colebrook-White, diagrama Moody, formula Hazen-Williams, metoda Cross-Doland, ecuatiile DuBoys, Chezy, Manning, Lacey, Inglis, Bose, Kalinske, Einstein, Meyer-Peter, Bagnold, Colby, salt hidraulic, profile de curgere, formula Francis etc. etc.

Fisiere in arhiva (2):

  • Poluarea Apelor de Suprafata - Depoluare Raului Bahlui
    • Depoluarea R-ULUI BAHLUI.ppt
    • Poluarea Apelor de Suprafata - Depoluare Raului Bahlui.doc