Poluarea atmosferică produsă de Chimcomplex Borzești și posibile efecte asupra sănătății

I. INTRODUCERE

Amenintarile pentru sanatatea si bunastarea umana rezultate sau transmise prin factori de mediu constituie în zilele noastre o motivatie pentru cresterea preocuparii lumii medicale, a publicului general si a guvernelor care se îndreapta catre cercetatori pentru sfaturi.

Dezvoltarea rapida a industriei si a multor tehnologii, extinderea tehnicilor si retelelor de monitorizare a riscurilor, cresterea preocuparii publicului si a mass-mediei fata de aceste riscuri si efecte motiveaza cercetarile pentru cunoasterea efectelor poluarii mediului asupra sanatatii.

Poluarea atmosferica, in special cu iritanti a creat zone cu risc crescut în teritoriul locuit din Moldova. Una din acestea este zona periuzinala a Combinatului Chimic Borzesti în care determinari ale poluantilor iritanti au aratat concentratii mari ale acestora. Efectele asupra sanatatii copiilor se pot evidentia în timp si sunt în special asupra morbiditatii respiratorii.

Lucrarea doreste sa evidentieze aceste efecte la scolarii de 10-14 ani nascuti si crescuti in zone rurale învecinate Combinatului Chimic Borzesti si care au fost expusi poluarii o perioada de timp egala cu varsta lor.

Dovada relatiei cauzale a unor îmbolnaviri respiratorii cu poluarea iritanta este suportul unor recomandari pentru ameliorarea riscurilor.

II. PARTEA GENERALA

1.0. POLUAREA ATMOSFERICA IRITANTA –

SURSE , EXEMPLE , EFECTE ASUPRA SANATATII

Poluantii atmosferici iritanti reprezinta categoria cea mai raspândita, cu cel mai mare numar de reprezentanti si cu trecutul cel mai îndepartat. Ei sunt cei care afecteaza cu precadere mucoasa respiratorie si alveolele pulmonare, iar la concentratii mai mari conjunctiva si eventual corneea.

Poluantii iritanti pot fi gazosi – gazele iritante - dintre care cei mai frecvent intâlniti sunt SO2, NO2, substante oxidante, NH3, clor. Efecte iritante pot avea si alti compusi gazosi la care efectul iritant se asociaza altor efecte predominante (HF) , precum si pulberile cu efecte dependente de natura lor, dar si efect iritant care este variabil în functie de natura, dimensiuni, concentratia lor în atmosfera. Dimensiunea conditioneaza nivelul din aparatul respirator, la care se realizeaza efectul iritant, iar concentratia mai mare suprasolicita mecanismele de clearance pulmonar.

Sursele de emisie a principalilor poluanti pot fi clasificate în:

- Surse naturale : vulcanice, actiunea de erodare a solului de catre vânturi si transportul particolelor de pe suprafata solului la mari distante, incendiile spontane ale padurilor, descompunerea naturala a materiei organice s.a.

Vulcanii arunca în atmosfera în timpul eruptiilor mari cantitati de pulberi, CO, CO2, SO2 si NOx totusi nu pun probleme deosebite de poluare decât în zonele apropiate, care de obicei sunt putin populate.

Pulberile rezultate din erodarea solului de catre vânturi pot produce în unele zone o poluare masiva; astfel, un atare fenomen s-a produs în tara noastra în 1960 în luna aprilie, când aproape o saptamâna, cantitatea de praf din atmosfera a depasit cu mult normele sanitare, radiatia solara fiind diminuata iar vizibilitatea redusa cu 50-60%.

Descompunerea naturala a materiei organice poate produce un volum de poluanti mare, dar acestia sunt raspînditi uniform pe glob; de exemplu NO produs prin actiunea anumitor bacterii asupra compusilor organici naturali este estimat la cantitatea de cca. 10 ori mai mare decât cel produs de toate sursele industriale, totusi concentratia acestuia în teritoriile îndepartate de sursele industriale nu depaseste 3,3 microgr./mc. aer (poluare de fond).

Incendiile spontane ale padurilor, în special de conifere, care apar în unele teritorii în anotimpuri secetoase produc mari cantitati de fum, cenusa, hidrocarburi.

Cu toate acestea, principalele surse de poluare sunt cele artificiale.

- Surse artificiale

În 1966, în SUA, emisia principalilor 5 poluanti era data de (tab.1).

Alte statistici ale SUA precizeaza proportiile în care diferite surse participa la poluarea aerului: industriile – 16,8% , termocentralele – 14,1% , automobilele – 80,6% , încalzirea spatiilor – 5,6% , depozitarea si incinerarea deseurilor – 3,5%.

Numarul poluantilor emisi de aceste surse este enorm, iar gradul lor de nocivitate extrem de variat. Dupa o evaluare efectuata în SUA, cca. 500.000 substante daunatoare sanatatii ar exista în mediul ambiant al omului care traieste într-o tara puternic industrializata. Din acest numar de substante cunoastem doar 5-10 . Unii dintre acesti poluanti sunt invizibili si inodori, altii vizibili si suparatori, din fiecare categorie putând fi unii foarte nocivi.

La Simpozionul International care a avut loc la Geneva în 1970, expertii OMS în problema combaterii poluarii considera ca dintre poluantii aerului trebuie acordata atentie urmatorilor 6 – cei mai raspînditi în prezent – care necesita a fi studiati separat, ca si în combinarea lor unii cu altii, în scopul stabilirii criteriilor si indicilor de calitate a aerului:

- anhidrida sulfuroasa – degajata de arderea carbunelui si reziduurilor petroliere utilizate pentru încalzire;

- particolele în suspensie, pulberi, funingine, ciment, provenind din instalatii de încalzire si din industrie;