Poluarea Mediului

PROTECTIA MEDIULUI IN CONCEPTIA DEZVOLTARII DURABILE

1. Mediul ca sistem: trasaturi si functii

2. Ecosisteme – echilibrul acestora.

3. Interactiunea om- mediu.

4. Relatia mediu- economie.

1. Mediul ca sistem: trasaturi, functii , calitatea mediului.

Mediul reprezinta totalitatea lucrurilor materiale, evenimentelor si energiilor de care depinde viata unei fiinte. Cel mai important rol il au formele de materie si energie care inconjoara sistemele vii, forme ce reprezinta mediul ambiant al acestora, pe scurt- mediul. Acesta are dimensiuni care se masoara de la imediata apropiere la spatii cosmice incomensurabile. Organismul constituie impreuna cu mediul un sistem functional unitar, cei doi factori fiind inseparabili ; legatura dintre ei se exprima ganetic prin forme biotice si fiziologic prin schimburile de substanta dintre organism si mediu.

Mediul natural reprezinta totalitatea factorilor naturali care se prezinta intr-o anumita stare de echilibru si care determina conditiile de viata pentru regnul vegetal, animal si om. Mediul natural este un sistem deschis spre transformare iar legaturile dintre acesta si om sunt de interdependena`.

Mediul natural cuprinde urmatoarele elemente: aerul, apele, solul (si subsolul), si formele de viata.Aceste componente nu exista ca elemente in sine ci ca un complex organic foarte sudat, acesta fiind un argument in plus ca mediul este un sistem.

Componentele mediului natural sunt :abiotice si biotice.

Omul, ca si componenta biotica, a modificat mediul natural intr-un ritm mai rapid decat evolutia fireasca a acestuia,transformndu-l in mediu geografic.Activitatea omului in cadrul mediului natural ( ca si component al mediului dar si ca beneficiar al acestuia) a condus la largirea notiunii de mediu natural catre cea de mediu inconjurator care are alaturi de componentele abiotice naturale, componentele artificiale create de om ( uneori aceste componente se opun factorilor care-I asigura perpetuarea, paradoxal)

Mediul inconjurator reprezinta ansamblul factorilor ecologici in conjunctura carora activitatea umana a provocat modificari profunde , de cele mai multe ori ireversibile.

Savantul roman Emil Racovita a definit mediul inconjurator ca fiind « totalitatea infaptuirilor , fenomenelor si energiilor lumesti ce vin in contact cu o fiinta de care depinde soarta acesteia si a caror actiune provoaca o reactiune in zisa fiinta. »

In dictionarul Larousse mediul inconjurator are urmatoarea definitie:ansamblu de elemente naturale sau artificiale care conditioneaza viata omului. »

In acceptiunea Uniunii Europene mediul inconjurator reprezinta un ansamblu de elemente care , in complexitatea relatiilor lor, constituie cadrul mijlocul si conditiile de viata ale omului, acelea care sunt sau cele care nu sunt sesizabile.

Mediul inconjurator reprezinta ansamblul la un moment dat al factorilor naturali fizici, chimici, biologici si sociali care, in stransa interactiune , influenteaza echilibrul ecologic si determina conditiile de viata pentru om si de dezvoltare a societatii.

Legea Protectiei Mediului (137/1995) defineste mediul ca ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei : a)aerul, apa solul si subsolul ; b) toate straturile atmosferice ; c)toate materiile organice si anorganice ca si fiintele vii; d) sistemele naturale in interactiune cuprinzand elementele de la a) la c) inclusiv valorile istorice, culturale si estetice rezultate.Mediul inconjurator reprezinta o noitune relativa deoarece nu se poate interpreta decat vis-a-vis de om, fara om nu exista mediu inconjurator nici din punct de vedere geografic nici din punct de vedere ecologic.

Fiind un sistem foarte inchegat in care fiecare element are rolul si functiile bine determinate mediul se poate clasifica astfel:

* dupa modul utilizarii resurselor (B. Mac Kaye - 1928, Alice Colleman – 1969)

- mediu natural ( sau cvasinatural ) ;

- mediu urban ; (suburban)

- mediu rural.

* dupa forma impactului uman ( A. Mori, 1976).

- mediu cu ecosisteme echilibrate – zone neafectate de activitati umane;

- mediu cu ecosisteme neechilibrate – omul a efectuat transformari multiple;

- mediu cu ecosisteme degradate natural (cutremure, inundatii) sau antropic (constructii, poluare);

- mediu cu ecosisteme artificiale: zonele urbane si cele industriale;

- mediu complex format din asocierea de sisteme din tipurile anterioare.

* dupa influenta pe care o exercita asupra omului

- mediul cosmic- fortele fizice de provenienta cosmica;

- mediul geofizic – fortele fizice legate de alcatuirea Pamantului;

- mediul climatic – temperatura si umiditatea;

- mediul orografic – formele de relief ;

- mediul edafic – compozitia si structura solului;

- mediul hidrologic – apa;

- mediul atmosferic – aerul;

- mediul geochimic – compozitia chimica a scoartei terestre;

- mediul biochimic – totalitatea produsilor metabolici;

- mediul biocenotic – biocenoza.

Trasaturile mediului ca sistem

 este un sistem viu si deschis, dominat de legi economice ;

 nu poate fi descompus in elementele sale componente deoarece acestea se afla intr-o stransa interdependenta ;

 functiile sale nu sunt o insumare a functiilor elementelor componente ci o exprimare integrata a acestora;

 are independenta functionala si capacitate de autoreglare datorita energiei interne si prelucrarii informationale;

 schimburile de materie, energie si informatii se realizeaza atat intre elementele sistemului cat si cu exteriorul acestuia

 este un sistem neanticipativ deoarece intrarile le un moment dat nu depind de iesirile la momente consecutive ;

 este structurat pe principiul specializarii, fiecere element indeplinind roluri diferite si bine definite dar care nu este universal valabila , in alt sistem avand o alta specializare (baza eficientei tuturor sistemelor );

 elementele constitutive nu se pot substitui unele cu altele ;

 elementele sale poseda legaturi cvasistocastice, evolutia oblingandu-se ca urmare a relatiilor dintre ele;

 functioneaza dupa urmatoarele legi ale factorilor limitativi

-legea tolerantei- evolutia unui element este dependenta [nanumite limite de toleranta de celelalte elemente ;

-legea minimului, a maximului si a optimului – ca un caz particular al primei legi ;

-legea relativitatii- evolutia unui element este functie de celelalte elemente care joaca rol de factori limitativi ;

-legea actiunii combinate a factorilor;

-legea interdependentei factorilor;

 incercarea de a depasi limitele de crestere si dezvoltare din cadrul subsistemului mediu se produc dezechilibre.

Functiile mediului ca sistem

geneator de inputuri primare-datorita proceselor de productie;

colector al produse lor reziduale;

captator de energie pentru circulatia materiei si informatiei- transformarile energetice avand loc in conformitate cu principiile termodinamicii.

asigura circulatia materiei intre elementele sistemului dar si prin schimburile acestuia cu exteriorul ;

asigura mentinerea unei stabilitatati relative a propriei structuri si a intensitatii cu care se indeplinesc celelalte functii;

furnizor de servicii pentru om in vederea mentinerii vietii pe pamant( fotosinteza, schimburile biogeochimice, procesele genetice etc.) si asigurarea calitatii vietii ( in cadrul mediului largit cu componentele economice si sociale).

2. Ecosisteme – echilibrul acestora.

Unitati functionale ale biosferei , constructii eterogene cu limite in spatiu si timp cu structura unitara.

Ecosistemul integreaza biocenoza si biotopul.

Legea protectiei mediului – complex dinamic de comunitati de plante , animale si microorganisme si mediul lor lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala.