Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig

Proiect
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 18805
Mărime: 2.53MB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Indrumator Baciu Dorina

Extras din document

Introducere

Solul reprezintă în primul rând mediul de dezvoltare al plantelor şi resursa de bază pentru viaţa animalelor şi oamenilor.

Concepţiile referitoare la sol au evoluat în timp de la uscatul ferm pentru omul primitive, la suport pentru plante odată cu apariţia agriculturii.

Şcoala agrogeologică consideră solul ca fiind numai produsul de alterare a rocilor de la suprafaţa scoarţei.

Şcoala agronomică şi cea agrochimică considerau că solul este numai un mediu poros care asigură apa, aerul şi elementele nutritive necesare plantelor. În anul 1883, V.V. Dokuceaev introduce conceptual de corp natural în legătură cu solul, care s-a format în timp sub acţiunea factorilor pedogenetici, este diferenţiat în orizonturi, se află în stare afânată, cu adâncime variabilă şi care diferă de roca de dedesubt prin aspect, compoziţie şi proprietăţi.

Conceptul de calitate a solului reprezinta expresia acţiunii integrate a factorilor care favorizează cresterea plantelor, care fac un sol ’’productiv’’; atribut intrinsec al solului, dedus din caracteristicile lui sau din observatii indirecte, definitie bazata pe, si fiind echivalenta cu, ’’productivitatea solului’’;

Conceptul largit cu includerea atributelor securitatii si calitatii elementelor, sanatatii umane si animale, precum si ale calitaţii mediului înconjurător respectiv : « capacitatea unui sol de a produce culturi asigurate si nutritive intr-un mod durabil pe termen lung şi de a creşte gradul de sănătate umană şi animală fără deteriorarea bazei de resurse naturale sau efectuarea calităţii mediului inconjurator ».

Indicatori ai calitaţii solului :

- Fizici

- Chimici

- Biologici care, din cauza dificultatilor in cuantificarea si prognozarea comportarii biologice a solului, au fost neglijati.

Proprietatile biologice ale solului sunt înca slab inţelese deşi relaţiile lor cu proprieţile fizice şi chimice ale solului, cu sănătatea plantelor şi calitatea alimentelor sunt evident importante:

o microoganismele şi nevertebratele din sol joacă un rol vital în descompunerea materiei organice şi în ciclul elementelor nutritive şi ar putea constitui indicatori importanţi ai calităţii solului ;

o schimbările în biodiversitatea organismelor din sol (microorganisme, insecte, rime etc.) pot furniza indicii ale deteriorării sau reabilitării solului.

Recoltarea culturilor (boabe, fructe, biomasa, etc.) vigorarea plantelor, dezvoltatrea sistemului radicular, ca şi calitatea apei de suprafata si subterane pot constitui alti indiatori potentiali ai calitatii solului.

Calitatea solului in relatie cu agricultura alternativa si agricultura durabila

Ca raspuns la intreaga suita de neajunsuri ale agriculturii conventionale, a aparut necesitatea presanta de a se trece la alte sisteme de agricultura.

Agricultura alternativa – sistem de productie de alimente si textile care aplica tehnici si informatii pentru a reduce costurile, a imbunatatii eficienta si a mentiine nivelurile de productie prin aplicarea unor principii si practici:

— rotatia culturilor in locul monoculturii;

— sisteme integrate vegetale/animale;

— cultivarea leguminoaselor fixatoare de azot;

— gospodarirea integrata a elementelor nutritive;

— combaterea integrala a bolilor si daunatorilor.

Agricultura durabila – o actiune cu scop pe termen lung prin care se cauta sa se depaseasca problemele si restrictiile cu care se confrunta agricultura conventionala, societatea, in general, pentru a se asigura, in principal:

— viabilitatea economica;

— starea buna a mediului inconjurator;

— acceptarea din partea societatii a sistemelor de productie agricola.

Majoritatea caracteristicilor agriculturii durabile includ:

- productivitatea;

- rentabilitatea;

- protectia si ameliorarea;

- sanatatea;

- siguranta;

- mediul incunjurator.

In legea ’’Food, Agriculture, Conservation and Trade Act of 1990’’ Congresul U.S. (1990) defineste Agricultura durabila ca un sistem integrat de practice de productie animala si vegetala, cu plicare specific-locala care, pe termen lung, realizeaza:

- satisfacerea cerintelor umane de alimente si textile;

- imbunatatirea calitatii mediului inconjurator si a bazei de resurse naturale;

- efectuarea cu eficienta maxima a utilizarii resurselor nereinnoibile;

- imbunatatirea calitatii vietii si a intregii societati.

Prin pozitia si caracteristicile sale, solul constituie locul de intalnire a tuturor poluantilor din care cea mai mare parte din activitatile omenesti si din atmosfera.

Este cunoscut ca fertilitatea se inscrie in principal ca metoda cu ajutorul carora se poate interveni rapid si eficace in cresterea productivitatii terenurilor. In acest sens fertilizare reprezinta o interventie in ciclurile biogeochimice ale ecosistemelor, prin aport de elemente minerale, cu scopul cresterii productiei primare nete. Ca atare, in baza acestei actiuni, ar trebui sa stea o solida conceptie ecosistemica, in sensul cunoasterii legaturilor stranse dintre plante-animale-microorganisme si biotop, ce edifica unitatea functionala prin care se realizeaza cele trei circuite fundamentale.

Un prim si imediat efect al foflosirii ingrasamintelor pe terenuri il reprezinta cresterea productiei, cu sporuri ce variaza in functie de dozele si combinatiile folosite.

Foarte frecvent se fac referi asupra efectului pozitiv al ingrasamintelor asupra compozitiei floristice. Modificari mari determina ingrasamintele chimice si in compozitia plantelor.

Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor, in special a celor cu potasiu, azot si fosfor. Efectul poluant deriva din doua elemente: faptul ca acestea contin multe impuritati si faptul ca sunt foflosite in cantitati excessive.Efectul poluant cel mai intens il detremina utilizarea in exces a azotatilor.

Ingrasamintele au fot folosite in agricultura pe scara larga si fara discernamant netinandu-se cont de necesarul specific al plantelor de cultura, de momemntul de aplicare a lor si de modalitatea cea mai adecvata. Ca urmare a foflosirii lor, o parte raman in sol si sunt antrenate prin apele de siroire, de iniltratie sau prin sistemul de drenaj al apelor de irigatii, ajungand in rauri sau in apele freatice care conduc la accelerarea fenomenelor de eutrofizare.

Preview document

Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 1
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 2
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 3
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 4
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 5
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 6
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 7
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 8
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 9
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 10
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 11
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 12
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 13
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 14
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 15
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 16
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 17
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 18
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 19
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 20
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 21
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 22
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 23
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 24
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 25
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 26
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 27
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 28
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 29
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 30
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 31
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 32
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 33
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 34
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 35
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 36
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 37
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 38
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 39
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 40
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 41
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 42
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 43
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 44
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 45
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 46
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 47
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 48
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 49
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 50
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 51
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 52
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 53
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 54
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 55
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 56
Poluarea solului cu îngrășăminte chimice - Salsig - Pagina 57

Conținut arhivă zip

  • Poluarea Solului cu Ingrasaminte Chimice - Salsig.doc

Alții au mai descărcat și

Efectul de Seră

I.Introducere Principala cauza a efectului de seră este poluarea. Poluarea este determinată de prezenţa unor substanţe solide, lichide, sub forma...

Tehnici de Depoluare a Apei

CAPITOLUL I 1. INTRODUCERE 1.1. Poluarea si depoluarea apelor Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu...

Poluarea Apelor Subterane

CICLUL APEI ÎN BIOSFERǍ Apa constituie elementul principal al biosferei sau, altfel spus, substanţa chimică indispensabilă vieţii. De fapt, viaţa...

Agricultura Organică

Capitolul 1 Introducere Agricutura ecologică promovează sisteme de producţie durabile, diversificate şi echilibrate, în vederea prevenirii...

Impactul Emisiilor de Gaze Produse de Autovehiculele Neechipate Corespunzător

CAPITOLUL I 1. POLUAREA AERULUI Aerul este un element indinspensabil vietii,cantitatea consumata de organismul nostru uman fiind foarte mare. In...

Poluarea Solului cu Pesticide și Exces de Ingrășăminte

Din atmosferă pesticidele pot sedimenta, ajungând din nou pe sol sau în râuri, lacuri şi mări unde sunt preluate de căte alge. Crustaceele mici...

Schimbări climatice

Capitolul 1 Modificarile climatice constituie cel mai mare pericol cu care se confrunta omenirea in ultimele milenii, amenintand mediul natural,...

Tratarea Apelor Industriale

7.1. Caracteristicile calitative şi cantitative ale apelor uzate industrial Stabilirea originii şi a caracteristicilor calitative ale apelor uzate...

Ai nevoie de altceva?