Portofoliu Management Ecologic

1. Metoda matricială generată de evaluare globală a impactului

Evaluarea impactului asupra mediului are la bază legile de mediu şi proceduri de analiză proprii fiecărei ţări. În general, evaluarea impactului încă mai reprezintă un grad ridicat de subiectivitate, fapt relevat de caracterul contradictoriu al informaţiilor ce provin de pretutindeni. Dacă evaluarea condiţiilor existente de mediu - în cazul auditului sau bilanţului de mediu - poate fi efectuată cu un grad mare de precizie şi corectitudine,

prognozele în cazul studiilor de impact trebuie să ţină seama de noile metode şi dezvoltarea tehnicilor existente.

În majoritatea cazurilor, scopul principal al evaluării impactului unei activităţi constă în descrierea modificărilor intervenite în mediu. Atunci când există o variaţie uniformă a poluării, evaluarea impactului se poate realiza cu un grad mare de precizie.

Problemele la care trebuie să răspundă o concepţie sau o metodă de evaluare a impactului sunt:

-dacă datele existente sunt suficiente;

-dacă există valori standard limită sau criterii general acceptate, care pot fi utilizate pentru a diferenţia nivelele semnificative ale impactului;

-dacă există metodologii cantitative/statistice, adecvate pentru descrierea obiectivă a nivelelor impactului, sau se face o evaluare subiectivă;

- dacă există evaluări anterioare care să fi condus la acţiuni similare.

Desigur, condiţiile ideale pentru a evalua impactul, constau în existenţa unei bănci de date specifice, atât unităţii ce se analizează, cât şi zonei unde este amplasată, existenţa unor modele anticipative testate, cunoaşterea nivurilor critice ale impactului, iar analiza subiectivă trebuie redusă la minimum.

Metodele de evaluare pot fi grupate în două grupe:

1. metode care utilizează valori empirice care să genereze tehnica de prevedere a condiţiilor, tehnica de prevedere a modificărilor de mediu în viitor;

2. metoda care utilizează măsurători relative pentru prevederea diferenţelor între două seturi de modificări (metode comparative).

Evaluarea comparativă reprezintă metoda principală în aprecierea impactului produs de o activitate. Trebuie să existe o echivalenţă în descrierea impactului potenţial al mediului pentru fiecare activitate.

Metodologiile propuse prin “lista sistematică“ sau “lista de control” şi“matrice” sunt specifice pentru compararea activităţilor. Astfel, se asigură un suport tehnico-ştiinţific de alegere a unei variante optime din punct de vedere tehnic, economic şi, nu în ultimul rând,din punct de vedere ecologic.

Lista sistematică prezintă un sumar al acţiunilor propuse, având o singură coloană. Lista furnizează relativ puţine elemente care caracterizează natura şi fazele unei activităţi: proiectare, construcţie operaţională.

Finalizarea auditului prin evaluarea integrată a impactului asupra mediului a activităţilor socio-economice Metoda matricei reprezintă cel mai folosit instrument al metodologiei de evaluare a impactului.

Matricea reprezintă un tabel, unde în coloane sunt poziţionate activităţile care pot cauza impact asupra mediului, în timp ce liniile reprezintă criteriile care vor determina alegerea unei activităţi. În fiecare celulă a matricei poate fi marcată o concluzie care să indice măsura în care activitatea este susceptibilă de a avea un efect negativ sau pozitiv la criteriul indicat. Adesea, concluzia reprezintă o valoare numerică sau simbol, indicând nivelul intensităţii efectului.

1.1 Matricea Leopold- Generalităţi

În general, se consideră că este mai adecvată dezvoltarea unei matrici specifice pentru problemele de mediu ce urmează a fi ierarhizate, în locul unei matrici generice.

În pregătirea unei astfel de matrici este necesară parcurgerea de către o echipă multidisciplinară a următoarelor etape:

- listarea tuturor aspectelor semnificative de mediu;

- listarea tuturor efectelor în mediu şi gruparea lor pe categorii (fizico-chimice, biologice, socio-economice);

- alegerea metodei de evaluare pe baza specificităţii datelor şi a particularităţilor întreprinderii;

-discutarea regulilor de clasificare-ponderare, atribuirea de punctaje în evaluarea finală.

Într-o astfel de matrice simplă, activităţile ce determină un impact asupra mediului se înscriu pe o axă, iar efectele în mediu pe cealaltă axă. Tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei implică atribuirea unor numere unei serii de factori. Cea mai simplă tehnică de clasificare constă în folosirea unei scale predefinite a importanţei.

1.2 Criterii de clasificare

Prezentăm în continuare un exemplu de scală predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în situaţii de decizie.

Folosirea unei scale predefinite este importantă în sistematizarea atribuirii ponderilor importanţei.

Criteriile predefinite de clasificare a impactului sunt analoge scalei de importanta prezentate in tabelul urmator:

Niveluri de referinţă Definiţie

1. Foarte important

- Punctul cel mai important

- Prioritatea de prim rang

- Este implicat direct în problemele majore

- Trebuie luată în considerare

2. Important

- Este relevant pentru problemă

- Prioritate de ordinul doi

- Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat

înaintea altor probleme

- Poate să nu fie rezolvată în întregime