Poziția Județului Dâmbovița în cadrul regiunii Sud-Muntenia

INTRODUCERE

Dezvoltarea economica si sociala a judetului Dambovita,in scopul cresterii conditiilor si nivelului de trai al intregii populatii a judetului,reprezinta principalul obiect de activitate a Consiliului Judetean.Toate eforturile sunt concentrate astfel incat aceasta entitate administrativa sa devina competitiva la nivel regional,national si european,prin identificarea,asigurarea si valorificarea la maximum a mijloacelor materiale si financiare de care dispune judetul.

Direcţiile majore în îndeplinirea acestui obiectiv se regăsesc în programele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rutiere şi tehnice, mai ales în mediul rural, de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ, a serviciilor sociale şi de sănătate, de dezvoltare şi extindere a centrelor de afaceri şi, nu în ultimul rând, de relansare culturală a judeţului pe plan intern şi internaţional.

Toate programele Consiliului Judetean au vizat creşterea calităţii standardului de viaţă în mediul urban şi mai ales în mediul rural, relansarea economică şi reducerea şomajului în special în zonele afectate de procesul de restructurare industriala.Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judetului. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea judetului.

CAPITOLUL 1.

DESCRIEREA JUDETULUI DAMBOVITA

Caracteristici generale ale judetului Dambovita

1.1 Pozitia geografica si suprafata

Situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpaţii Munteniei, judeţul Dâmboviţa are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei, platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.

Se învecinează la vest cu judeţul Argeş, la est cu judeţul Prahova, la sud-est cu judeţul Ilfov, la sud cu judeţele Giurgiu şi Teleorman şi la nord cu judeţul Braşov.

Cu o suprafaţă de 4054 km2, judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.

Descoperirile arheologice din albiile râurilor Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa, precum şi din oraşul Târgovişte atestă existenţa unei vieţi intense încă din paleolitic.

- Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice.

Clima judeţului Dâmboviţa aparţine în proporţie de cca. 80% sectorului cu clima continentală ( 50% ţinutului climatic al Câmpiei Române şi 30% ţinutului climatic al Subcarpaţilor) şi în proporţie de cca. 20% sectorului de climă continental- moderată (ţinuturile climatice ale munţilor mijlocii şi înalţi

Apele curgătoare aparţin la doua sisteme hidrografice distincte şi anume: cel al Ialomiţei, în jumatatea de N-E şi cel al Argeşului, în jumatatea de S-V, cu afluentul său cel mai important, Dâmboviţa, care conferă de fapt , din timpuri străvechi şi numele judeţului Dâmboviţa.Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedoclimatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia .

Fauna judeţului se caracterizează prin predominarea celei de pădure, bogate în specii de valoare economică deosebită

Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale judetului sa fie diversificate.Acestea cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în principal din : zăcăminte de ţitei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.

1.2 Structura administrativa a judetului Dambovita

Structura administrativă a judeţului cuprinde:

2 municipii : - Târgovişte - reşedinţa judeţului, Moreni;

5 oraşe : Fieni, Pucioasa, Găeşti, Titu, Răcari;

82 comune şi 353 sate.

Alte localităţi: Aninoasa, Băleni, Bărbuleţu, Bilciureşti, Brăneşti, Brăniştea, Brezoaele, Buciumeni, Bucşani, Butimanu, Cândeşti, Ciocăneşti, Cobia, Cojasca, Comişani, Conţesti, Corbii Mari, Cornăţelu, Corneşti, Costeştii Din Vale, Crângurile, Crevedia, Dărmaneşti, Dobra, Doiceşti, Dragodana, Dragomireşti, Finta, Glodeni, Gura Foii, Gura Ocniţei, Gura Şuţii, Hulubeşti, I. L. Caragiale, Iedera, Lucieni, Ludeşti, Lunguleţu, Malu Cu Flori, Măneşti, Mătăsaru, Mogoşani, Moroeni, Morteni, Moţăieni, Niculeşti, Nucet, Odobeşti, Petreşti, Pietroşiţa, Poiana, Potlogi, Produleşti, Pucheni, Răzvad, Runcu, Sălcioara, Şelaru, Slobozia Moară, Şotânga, Tărtăşeşti, Tătărani, Ulieşti, Ulmi, Văcăreşti, Valea Lungă, Valea Mare, Valeni-Dâmboviţa, Vârfuri, Vişina, Vişineşti, Voineşti, Vulcana-Băi.

Municipiul TÂRGOVIŞTE - fostă reşedinţă domnească şi capitală, actualmente municipiu şi sediul administrativ al judeţului, a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural al Ţării Româneşti. Oraşul este situat pe o terasă înaltă de 260 de metri, deasupra Văii Ialomiţei, la limita între regiunea deluroasă subcarpatică şi de câmpie. Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunăre pe la Rucăr - Câmpulung - Târgovişte - Târgşor - Brăila, cu ramificaţii spre Bucureşti.

Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente, cu cele ale producătorilor locali.

Datorită poziţiei geografice favorabile, Târgoviştea este punctul de plecare spre câteva trasee de o valoare deosebită pentru turismul românesc : la numai 60 de km se află oraşul Sinaia - denumit "Perla Văii Prahovei", iar pe o variantă a acestui traseu se ajunge în Masivul Bucegi. Urmând firul Dâmboviţei, se pătrunde în culoarul Rucăr - Bran, unde frumuseţea peisajului şi monumentele naturale, istorice şi de arhitectură au dezvoltat o reţea de agroturism montan. De asemenea, oraşul se află la numai 75 de km de Bucureşti şi este un important nod de cale ferată, ceea ce facilitează contacte permanente cu toate oraşele mari ale ţării.

Alături de mărturiile trecutului, stau coloşii industriali ai secolului XX, conferind astfel oraşului o aură încărcată de misticismul istoriei şi tumultul vieţii moderne.