Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării Privind Incinerarea Deșeurilor

Capitolul I

1. Prezentarea generala a industriei

1.1 Introducere

Orice activitate umană este generatoare de deşeuri. Orice deşeu produs ca urmare a unor activităţi umane, dacă este in cantitate suficient de mare intr-un anumit perimetru, poate genera stricăciuni asupra mediului. Mediul înconjurător are o anumită capacitate de absorbţie a deşeurilor si de autoregenerare, dar dacă această capacitate de regenerare a mediului este depăşită, atunci începe procesul de degradare a mediului, proces care la un moment dat, într-un anumit stadiu poate deveni ireversibil şi foarte accelerat.

Ierarhia managementului deşeurilor integrate de la EPA include urmatoarele trei component:

1. Reducerea la sursa (sau prevenirea deşeurilor), incluzand reutilizarea produşilor pe loc sau compostarea resturilor agricole in curţile interioare;

2. Reciclarea, incluzand compostarea colectivă sau compostarea in afara locului de producere a deşeurilor;

3. Depozitare, incluzand combustia deseurilor (preferabil cu recuperarea energiei) si deponeele.

Desi EPA incurajează utilizarea strategiilor care imbunătăţesc varful ierarhiei oricand este posibil, toate cele trei component răman importante pentru un sistem de management integrat al deşeurilor.( V. Oros, C. Drăghici, 2002)

Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE, modificată de Directiva Cadru 91/156/CEE, termenul de deşeu este definit astfel: deşeul va însemna orice substanţa sau obiect pe care posesorul il aruncă sau are intenţia sau este obligat sa-l arunce.

Deşeurile sunt generate in diferite stadii ale activităţii umane si reprezintă o caracteristică inevitabila a unei societăţi industriale sau in curs de industrializare. Pornind de la numeroasele definiţii ale deşeurilor, s-a încercat o clasificare ale acestora, dupa următoarele criterii:

1. In funcţie de sursele majore, în ordinea contribuţiei, se deosebesc:

- deşeuri agricole;

- deşeuri miniere şi de la cariere;

- deşeuri de fabricaţie;

- deşeuri municipale;

- deşeuri de la generarea de energie.

2. Sub aspectul compoziţiei chimice deşeurile se împart in:

- deşeuri organice (resturi vegetale si animaliere, hartie, cartoane, textile, mase plastic, lemn, pluta, etc);

- deşeuri anorganice (metale si nemetale, sticla, ceramic, zguri, etc).

3. După caracteristicile principalilor constituienti se disting:

- deşeuri combustibile (hartie, cauciuc, textile, mase plastic, lemn);

- deşeuri fermentabile (resturi alimentare, fructe şi legume);

- deşeuri inerte (sticlă, metale, ceramice);

- deşeuri fine (pămant, zgură, cenuşă).

4. Funcţie de gradul de agresivitate faţă de mediu:

- deşeuri periculoase (explozive, inflamabile, iritante, toxice, etc).

- deşeuri inerte. (V. Oros, C. Drăghici, 2002)

1.2 Dimensiunea si distributia geografica

Prezentarea incinerarii deseurilor in Romania

In prezent, in Romania nu sunt in funcţiune incineratoare pentru tratarea termică a deşeurilor solide municipale. Compoziţia şi caracteristicile deşeurilor din Romania (umiditate de cca. 50% si putere calorică mai mică de 8.400 KJ/kg), precum si costurile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deşeurilor menajere nu permit incinerarea la aceasta dată.

Planul Naţtional de Gestionare a Deşeurilor prevede ca incinerarea deşeurilor municipale în Romania va deveni fezabilî din punct de vedere economic si social, numai dupa anul 2016, ca urmare a creşterii puterii calorice si reducerii valorilor pentru umiditate si substanţe organice.

În cateva mari oraşe, cum ar fi Bucureşti, Craiova, Timişoara, Constanţa, există instalaţii pilot pentru incinerarea deşeurilor urbane, de capacitate redusă, realizate in scopul experimentării soluţiilor tehnologice de incinerare a deşeurilor. (A. Atudorei, I. Păunescu, 2002)

Incinerarea deşeurilor medicale precum si cele municipale reprezintă cele mai importante surse se emisie a POP-urilor. Unul dintre cele mai importante aspect ale emisiilor de dioxine provenite din arderea sau incinerarea deşeurilor medicale in Romania nu exista echipamentele necesare pentru masurarea acestora.