Prezentarea unei Pensiuni Agroturistice

I.Prezentarea generala a zonei in care se afla pensiunea

Regiunea istorica Bucovina, al carei teritoriu se intinde astazi peste zona din apropierea oraselor Suceava, Campulung Moldovenesc si Radauti din Romania si zona Cernauti din Republica Ucraina, impreuna cu nordul Moldovei a fost denumita si "Tara de Sus". Cat de frumoasa este zona Bucovinei, o stie toata lumea. Turisti de pe intreg mapamondul vin sa viziteze acest adevarat colt al raiului. Manastirile din Moldova au devenit legendare in contextul turismului international, iar picturile exterioare ce le impodobesc au intrat in evidenta UNESCO si au primit, in anul 1976, premiul "Pomme d'Or" al Organizatiei Internationale FIJET pentru valoarea lor cultural-turistica.

Experienta ta turistica nu poate fi completa fara a fi vazut manastirile Voronet, Putna sau Dragomirna. Reteaua turistica a judetului Suceava include si o vasta serie de muzee si case memoriale. De la Casa Memoriala a lui Simion Florea Marian si Muzeul de Istorie din inima orasului, la refugiul lui Alexandru Vlahuta de la manastirea Sihastrie (la 20 de kilometri de Putna) si Muzeul Lemnului din Campulung Moldovenesc, pasii turistului trebuie sa treaca pe la Mina din Cacica, Gradina Zoologica din Radauti, Muzeul Taranului Roman din Suceava si Statiunea Balneo-Climaterica Vatra Dornei.

Aceasta zona ofera privelisti de o rara frumusete, la care se adauga un sirag de manastiri ctitorite de fosti mari domnitori si boieri moldoveni (Musatinii, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor s.a.), fiecare cu culoarea sa specifica, Voronet (albastru), Humor (rosu), Sucevita (verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatie de culori). Toate prin picturile exterioare (fresce) au intrat in evidenta UNESCO si au primit, in anul 1976, premiul "Pomme d'Or" al Organizatiei Internationale FIJET pentru valoarea lor cultural-turistica.

Desi in alt stil, dar nu mai putin valoroase, sunt si manastirile Dragomirna (capodopera a fastului si exotismului arhitecturii moldovenesti, cu jocuri de culoare si lumina ca la Sfanta Sofia din Bizant) si Putna (cu unele dintre cele mai botate tezaure artistice din Romania si din lume, in stil gotic, luate in evidenta UNESCO) sau Biserica Bogdana din Radauti (cea mai veche din Moldova).

In aceasta zona se gasesc localitatile Dorohoi si Botosani, cunoscute prin casele si muzeele memoriale ale marelui muzician George Enescu, si poetul national Mihai Eminescu (nascut in satul Ipotesti de langa Botosani).

Centrul administrativ al zonei, orasul Suceava, poate constitui punctul de plecare pentru vizitarea mai multor obiective turistice, cum ar fi casa memoriala de la Stupca a compozitorului roman Ciprian Porumbescu, statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei, Muntii Rarau (cu rezervatia insolita de calcare Pietrele Doamnei) si padurea seculara de la Slatioara. La sud de "Tara de Sus", in preajma orasului Targu Neamt se gasesc cateva obiective turistice deosebite: Cetatea Neamtului, casa scriitorului national Ion Creanga de la Humulesti si manastirile Neamt, Sihastria, Varatec si Agapia (cu unele picturi originale ale cunoscutului pictor Nicolae Grigorescu).

OBICEIURI DIN BUCOVINA

De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii.

O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne ceremoniale. Ceata mascatilorPrezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc.

Darurile care se ofera de Craciun se fac din covrigi, colaci, colacii rotunzi ca soarele si luna. Colacii rotunzi ca soarele si luna sint o reminiscenta a vechiului cult pagin al lui Mitras. Zeul Mitras, al Soarelui era sarbatorit pe 25 decembrie. Initial, Craciunul nu era pe 25 decembrie. A pendulat intre aceasta data si 6 ianuarie, a 6-a zi din an, ziua cind si in Biblie se spune Facerea Lumii. Iisus Hristos venind pe lume in chip de om s-a acceptat aceasta data, de 6 ianuarie. Numai ca la 6 ianuarie se suprapuneau doua evenimente: nasterea si botezul lui Iisus. Botezul era privit ca o nastere spirituala, pe cind nasterea propriu-zisa era una materiala. Si atunci, parintii teologi au transferat aceasta data a nasterii, de la 6 ianuarie pe 25 decembrie, tocmai pentru a indeparta obiceiurile pagine ale Zeului Mitras. Dar din aceste obiceiuri pagine s-au mai pastrat colacii rotunzi, simbolizind soarele si luna".