Cuprins
- Cuprins
- Cuprins pag. 1
- 1. Introducere pag. 3
- 2. Memoriul tehnic pag. 5
- 2.1. Obiectivul şi bazele lucrării pag. 5
- 2.2. Domeniul de aplicare pag. 5
- 2.3. Descrierea procesului ethnologic pag. 6
- 2.3.1. Compoziţia şi caracteristicile apelor uzate menajere pag. 6
- 2.3.2. Fazele procesului tahnologic (schematic) pag. 7
- 2.3.3. Descrierea fazelor procesului ethnologic pag. 7
- 2.4. Prezentarea părţilor componente ale instalaţiei de epurare pag. 11
- 2.5. Probleme constructive şi de montaj pag. 14
- 2.5.1. Principii constructive pag. 14
- 2.5.2. Funcţionare şi întreţinere pag. 14
- 2.6. Impactul instalaţiei de epurare asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei pag. 15
- 2.6.1. Poluarea mediului pag. 15
- 2.6.2. Riscurile pentru sănătate ale apelor reziduale pag. 15
- 2.6.3. Riscurile toxicologice pag. 16
- 2.6.4. Zgomotul produs de echipamentele din instalaţia de epurare pag. 16
- 2.6.5. Mirosurile pag. 16
- 3. Breviar de calcule pag. 17
- 3.1. Dimensionarea tehnologica a principalelor elemente componente pag. 17
- 3.1.1. Debitul hidraulic de dimensoinare a instalatie de epurare pag. 18
- 3.1.2. Determinarea gradului de epurare necesar pag. 19
- 3.1.3. Dimensionarea bazinelor de sedimentare pag. 21
- 3.1.3.1. Dimensionarea deznisipatorului pag. 21
- 3.1.3.2. Separatorul de grăsimi pag. 22
- 3.1.3.3. Decantorul primar pag. 23
- 3.1.4. Dimensionarea treptei biologice de epurare pag. 25
- 3.1.4.1. Dimensionarea bazinului de activare pag. 25
- 3.1.4.2. Decantorul secundar pag. 27
- 3.2. Valoarea costurilor de exploatare pag. 28
- 3.3. Aspecte economice pag. 29
- 3.3.1. Preţul de cost al apei epurate pag. 29
- 3.3.2. Timpul de recuperare pag. 30
- 4. Bibliografie pag. 31
Extras din proiect
1. Introducere
Apa reprezintă unul dintre elementele esenţiale suportului vieţii pe Terra, existenţa ecosistemelor se datorează prezenţei apei.
Apele de suprafaţă şi subterane au destinaţii importante în industrie, agricultură, transport şi reprezintă sursa de apă potabilă pentru om şi vieţuitoare. Dezvoltarea economiei a determinat modificări importante ale sistemelor acvatice. Apele de suprafaţă au suferit modificări morfologice datorită activităţii umane în care au fost implicate(cursurile râurilor au fost modificate astfel încat să permită transportul în aval, zonele învecinătate râurilor cu umiditate ridicată în perioadele de inundaţii sunt de cele mai multe ori supuse tehnologiilor de desecare).
Multitudinea de destinaţie a apei afectează profund calitatea ciclului natural al acesteia. În lipsa monitorizării succesive a apei în diferite activităţi nu se poate oferi complet tabloul consecinţelor afectării calităţii apei, de multe ori efectele sunt dezastruoase. O statistică ONU arată o creştere dezastruoasă a consumului de apă în progresie geometrică. Prin consumul tot mai mare de apă nu se scade de fapt resursele naturale care sunt recuperabile, dar se limitează utilizarea apei reîntoarsă în natură datorită poluării resurselor naturale prin apa epurată apoi deversată
În general apele utilizate de om, indiferent în care din scopuri, se încarcă cu diferite elemente fizice, chimice, biologice schimbându-le compoziţia, rezultând fenomenul de POLUARE.
Calităţile organoleptice ale apei potabile sunt imprimate de prezenţa în apă a unor elemente naturale sau poluante (substanţe organice, anorganice, microorganisme).
Indiferent de categoria ei apa poate fii caracterizată din punct de vedere calitativ în funcţie de patru factori de bază:
- cantitatea de materie de natură organică din apă;
- concentraţia de oxigen dizolvat în apă;
- concentraţia de dioxid de carbon în apă;
- natura proceselor chimice ce se derulează în apă.
În general compuşii organici se determină indirect cu ajutorul altui indicator: consumul chimic şi biochimic de oxigen. Dintre materiile organice există şi o categorie de materii periculoase cum ar fi: aminoacizi, acizi graşi, alcooli, esteri, vitamine.
În apă se desfăşoară o serie de reacţii chimice datorită compuşilor care pot reacţiona. Reacţiile din mediul acvatic sunt de trei tipuri:
- oxidare şi reducere
- acid şi bază
- complecşi între compuşi organici şi anorganici
În funcţie de prezenţa compuşilor organici şi anorganici în apă , apa poate fi clasificată în:
- apă foarte bună rezultând apă potabilă printr-o tratare simplă;
- apă de categoria a doua rezultând apă puţin contaminată, dar care poate fi prelucrată în vederea obţinerii apei potabile printr-un proces mai complex;
- apă inadecvată pentru obţinerea apei potabile.
În concepţia modernă pentru obţinerea apei potabile prin instituţii aprobate şi adecvate dotate, care au scopul principal protecţia calităţii resurselor de apă. Activitatea desfăşurată de aceste instituţii au două direcţii principale:
1. păstrarea nivelului calităţii apelor
2. refacerea calităţii apei în cazul în care prin activităţile sale omul a degradat calitatea acesteia
Activităţile desfăşurate în vederea protecţiei calităţii apelor sunt:
– monitoringul(supravegherea dinamicii calităţii resurselor de apă);
– planificarea pe termen lung a unor măsuri de protecţie a calităţii apei la nivelul bazinului hidrografic;
- realizarea măsurilor pentru diminuarea debitelor şi a încărcărilor din apele rezultate şi receptate;
- realizarea unor epurări avansate a apelor uzate;
- perfecţionarea legislaţiei în domeniul protecţiei calităţii apelor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Procedee si Echipamente pentru Epurarea Apei.doc