Procedee și echipamente pentru prelucrarea nămolurilor

1. PROVENIENTA NAMOLURILOR

Namolurile provin din apele uzate impurificate cu materii in suspensie cum sunt cele din industria miniera,metalurigica,industria usoara,industria alimentara,precum si cele provenind din apele uzate aferente canalizari localitatilor urbane sau rulare.

Evacuarea in emisari a apelor uzate continad materii in suspensie,respectiv a namolurilor retinute in diversele obiecte tehnologice din statiile de epurare,este interzisa deoarece,pe langa sporirea debitului solid al emisarului,produc degradarea acestora prin dezvoltarea masiva a unor bacterii caracteristice apelor uzate,distrug flora si fauna naturala a cursurilor de apa si inaspresc (iar uneori fac imposibile) conditiile de calitateimpuse se utilizarea apei emisarilor in diferite scopuri(alimentare cu apa,irigatii,piscicultura,agrement,etc.)

Namolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica dupa mai multe criterii:

a).dupa criteriul compozitiei chimice,namolurile se impart in doua grupe principale:

-namol mineral,care contine peste 50% substante minerale(exprimat in substanta uscata)

-namol organic,care contine peste 50%substante volative(exprimat in substanta uscate)

b).Dupa criteriul treptei de epurare a statiei din care provine,se pot imparti in:

-namol primar,rezultat din treapta de epurare mecanica;

-namol secundar,rezultat din treapta de epurare biologica a apei;

-namol stabiliz anaerob,(rezultat din rezervoarele de fermentare a namolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare biologica avansata-respectiv nutrificarea cu stabilizare,fie din stabilizatorul de namol,de pe linia namolului).

c).Dupa criteriul provenientei apei uzate,namolurile se pot imparti in doua mari categorii:

-namoluri din epuarea apelor uzate menajere / orasenesti;

-namoluri din epurarea apelor uzate industriale

2. DEPOZITAREA NAMOLULUI

Namolurile care nu se preteaza la o valorificare agricolo, cenusa,etc., se depoziteaza in conditii special create, astfel incat sa nu se aduca prejudicii mediului inconjurator.

1). Iazuri de namol. In iazul de namol se dirijeaza namolurile brute sau stabilizate. Iazurile de namol constau din suprafete depresionare,indiguite, cu adancimi de minim 2m,cu rol de fermentare,deshidratare,depozitare. Se recomanda ca namolul sa fie transportat hodraulic. Procedeul nu reprezinta interes astazi, cand suprafetele de teren pot fi utilizate astfel economic.

2). Depozitare in halde. Haldele sint terenuri inalte pentru alte utilizari, dimensionate pentru perioade de 5...10 ani, in care se depoziteaza namol deshidratat,uscat,cenusa de la incinerare, inpreuna cu alte reziduri,gunoaie etc. Depozitarea acestora trebuie facuta in conditii impuse de protectia mediiului inconjurator. Transportul acestor deseuri conduce la cheltuieli importante

3). Depozitare in comun cu sterilul provenit din industrie. In cazul cand sint halde pentru steril, ca de exemplu in industria miniera, sau pentru cenusa, cala centralele termoelectrice cu carbune, iar namolurile urbane nu li se poate de alta utilizare,ele se pot depozita impreuna. Pentru o buna amestecare a namolurilor cu sterilul sau cenusa se efectueaza injectia direct in conducta de hidrotransport a materialului. Dispozitivul de injectie trebuie sa asigure un amestec bun si totodata sa fie prevazut cu un robinet de retinere care sa impiedice intrarea apei din retea de hidrotransport in conducta de namol.

3. CARACTERISTICILE FIZICE-CHIMICE SI BIOLOGICE ALE NAMOLURILOR

Pentru a prelucra si a evacuanamoluri retinutein statiile de epurarein modul cel mai eficient,este foarte important sa se cunoasca caracteristicile acestora. Aceste caracteristici depind de:sursa de provenienta a namolurilor,perioada de stationare in sistem,modalitatea de procesare luata in considerare,etc.

Caracteristicile namolurilor retinute in statiile de epurare a apelor uzateorasenesti pot fi grupate in:

-Fizice

-Chimice

-Biologice si bacteorologice

Caracteristici Fizice

1.Umiditatea-prezinta continutul de apa din namol,exprimat procentual si care este egala cu raportul cu greutatea apei din namol si greutatea acestuia,conform relatiei 1.

wn=Ga/Gn*100 (%) (1)

wn-umiditatea namolului

Ga-greutatea apei din namol

Gn-greutatea namolului

2). Materiile solide din nămol sunt alcătuite din două părţi: materii solide minerale şi materii solide organice (volatile). Greutatea specifică a tuturor materiilor solide din componenţa nămolului se poate determina utilizând relaţia de mai jos

Gs/γs=Gm/γm+Go/γo (2)

unde: -Gs (kgf)-greutatea materiiloir solide

-Gm (kgf)-greutatea materiilor solide in natura minerala

-Go (kgf) –greutatea materilor solide in natura organica

-γs (kgf/m3)-greutatea specifica a materilor solide

-γm (kgf/m3)-greutatea specifica a materiilor solide in natura minerala

-γo (kgf/m3)-greutatea specifica a materilor solide in natura organica.