Proiect de dezvoltare durabilă - Defileul Dunării

Motivarea temei

Afirmatia “România este o tară cu o vocatie turistică” se bazează si este argumentată de diversitatea peisageră, curiozitătile naturale, bogătia si originalitatea valorilor cultural-istorice, ospitalitatea traditională a poporului român.

Un reper important în alegerea analizării acestei zone din punct de vedere al Dezvoltării durabile, îl reprezintă vizita pe aceste meleaguri, si realizarea frumusetii deosebite si fascinante a locului.

Defileul Dunării la Cazane, este una din resursele turistice ale României care motivează o circulaţie turistică internă şi internaţională.

Portile de Fier I, lac de acumulare care, împreună cu hidrocentrala, formează un mare complex hidroenergetic si de navigatie construit între 1964 si 1971 în colaborare cu ex-Iugoslavia. Zona turistică de pe malul lacului este una dintre cele mai ispititoare destinatii pentru turistii din tară si din străinătate. Șoseaua care însoteste lacul, cu zeci de poduri, viaducte (înalte de peste 60 m) si tunele, oferă o priveliste măreată asupra colosului de beton.

Defileul Dunarii (Portile de Fier), este cel mai lung defileu din Romania (peste 100 km). Dunarea, al doilea fluviu al Europei (ca lungime si debit) dupa Volga, strabate peste 2.800 km de la izvoarele lor din Muntii Padurea Neagra si pana la varsarea ei in Marea Neagra. Apele sale duc nenumarate lupte cu stancile, dar nicaieri lupta nu atinge proportia de-a dreptul gigantica din zona salbaticului defileu dintre Bazias si Drobeta Turnu-Severin. Parcurgerea acestui spectaculos defileu lasa turistului impresii de neuitat, mai ales in portiunea cea mai ingusta, la Cazane (sector pe teritoriul judetului Mehedinti; aceasta portiune formeaza o rezervatie complexa).

Scurt istoric

Deşi ocupă locul II ca lungime şi debit, după Volga, prin poziţia geografică şi resursele economice de care dispune, Dunărea este cel mai important fluviu al Europei, şi are "şansa", prin competiţie cu primul, de a avea o "origine" occidentală". Numeroase legende i-au zămislit istoria, artiştii i-au imortalizat frumuseţea, poeţii i-au închinat ode, iar "apele ei albastre" i-au inspirat pe muzicieni.

Recunoscută ca arteră fluvială încă din antichitate, utilizată pentru prima oară, cu circa 1000 ani î.e.n. de către fenicieni, apoi de romani, bizantini, greci şi turci, capătă cu timpul şi un rol strategic.

Rolul strategic şi militar al Dunării a fost evidenţiat încă de pe vremea imperiului macedonean şi accentuat ulterior de imperiul roman, care a încercat pentru prima dată să facă din acest fluviu o axă de integrare a spaţiilor răsăritene şi centrale ale Europei.

În acest context, al integrării europene, rezvoltarea multiplelor probleme legate de Artera navigabilă a Dunării se regăseşte în instituirea unui ansamblu organizat, interdependent, de cooperare economică regională europeană, al cărui impact depăşeşte limitele ţărilor riverane, înscriindu-se ca un factor de strategie la nivel european şi chiar mondial.

În acelaşi context, sectorul românesc al bătrânului fluviu, binecuvântat cu un potenţial turistic de excepţie, favorizat de poziţia sa la Marea Neagră şi de un cadru legislativ armonizat la cel european, trebuie să susţină integrarea mai rapidă a României în structurile europene, în condiţiile unei dezvoltări durabile.

Noile reglementări privind circulaţia pe Dunăre, cuprinse în convenţii, conferinţe, accorduri, semnate la nivel regional sau european, vor contribui la cooperare transfrontalieră, protecţie şi utilizare durabilă a bazinului Dunării, urmate de elaborarea unor programe, investiţii şi strategii comune, pe termen mediu şi lung.

Sectorul Baziaş- Porţile de Fier II – reprezentand Defileul Dunarii

1. Date geografice

În dreptul confluenţei cu Nera, lângă localitatea Baziaş, Dunărea intră pe teritoriul românesc şi îşi începe cel mai lung (141 km) şi spectaculos defileu al său.

Este cea de-a cincea poartă pe care fluviul o traversează, între Carpaţii româneşti şi Munţii Balcani.