Proiectarea etanșării pentru un depozit de deșeuri

Se cere proiectarea unui depozit de deseuri periculoase pe un amplasament cu urmatoarele caracteristici:

Forma dreptunghiulara

Dimensiuni de cca 415 X 77 m

Propuneti un sistem de etansare de baza si justificati-l.

Propunem pentru etansarea de baza :

un strat de 50 cm argila compactata cu k= 〖1 X 10〗^(-9) m/s

un strat de geocompozit bentonitic din HDPE cu k=〖1 X10〗^(-12) m/s si grosimea de 0.01m,

un strat de geomembrana cu k=1 X〖10〗^(-15) m/s si grosimea de 2.5 mm,

respectiv un strat de geotextil 1000 - 1200 g/m^2

Propunem pentru drenajul de baza:

pietris necalcaros cu grosimea de 0.5m sort 13/32

Terenul are grosimea necesara ceruta de legea HG 349/ 2005 (min. 5m) si permeabilitatea necesara (〖10〗^(-8)…. 〖10〗^(-9)) insa este alcatuit din prafuri argiloase loessoide. Acest lucru, la care se adauga faptul ca este vorba de deseuri periculoase, impune o mai mare atentie in momentul proiectarii sistemului de etansare.

Am ales grosimea de 50 cm si nu mai mare a stratului de argila compactata deoarece in urma analizelor pe teren s-a intalnit sub stratul de loess, un strat de argila cenusie, cu concretii calcaroase, plasticitate mare si in stare saturata, fara riscuri de umflaturi si contractii mari. Permeabilitatea acestui strat este de 1,1 X 〖10〗^(-10)… 1 X 〖10〗^(-9) m/s, respectand astfel cerintele HG 349/ 2005 si putand fi considerat inca o bariera naturala.

In urma analizelor de laborator a rezultat ca stratul de loess se comporta bine la compactare (M_(200-300) =10857 kPa) si are o permeabilitate de 〖10〗^(-9) m/s. Tasat, fie in timp- de greutatea depozitului, fie mecanic- in urma interventiei oamenilor, acest strat ar putea oferi o permeabilizare naturala in limitele acceptate de lege. Trebuie insa mentionat ca o astfel de interventie ar fi prea costisitoare, iar permeabilitatea care este la limita, ar putea prezenta probleme in timp.

Deoarece la suprafata terenului s-a intalnit o umplutura de nisip, pietris si argila, cu grosime de 0.30… 1.40m, propunem indepartarea acestuia, pana la realizarea etansarii, si refolosirea lui pentru sistemul de drenaj, avand in vedere ca nu este calcaros pentru a interactiona cu deseurile depozitate.

Tinand cont de faptul ca depozitul este realizat pe celule de dimensiuni nu foarte mari, consideram ca se poate realiza indepartarea respectiv depozitarea in apropiere a materialului de umplutura.

Apa subterana a fost interceptata la cote ce variaza intre -2.40m in F2 si -3.20m (fata de nivelul actual al terenului), ceea ce este conform legii care cere ca nivelul apei subterane sa fie la minim 1m de baza depozitului.

Peste argila compactata se depune un strat de geocompozit bentonitic cu grosimea de 0.01 m, iar deasupra acestuia geomembrana HDPE de 2.5 mm. Ca protectie impotriva perforarii accidentale se va folosi un geotextil de protectie netesut de 1000 - 1200 g/m^2.

Demonstrati echivalenta sistemului de etansare propus cu cel impus de HG 349/ 2005 din punct de vedere hidraulic (debit de infiltratie, debit prin defectele geomembranei, timp de traversare).

Debitul de infiltratie

Conform legii Darcy: Q=kiA;

Iar Kech= (∑_(i=1)^n Hi)/(∑_(i=1)^n Hi/Ki) , kbariera naturala = 〖5 X 10〗^(-9) m/s;

kargila compactata= 〖1 X 10〗^(-9) m/s;

kgeocompozit bentonitic = 〖1 X 10〗^(-12) m/s;

Kech= (5+0.50+0.01)/(5/(5 X〖10〗^(-9) )+ 0.50/(1 X 〖10〗^(-9) )+ 0.01/(1 X 〖10〗^(-12) ))=4.79 X 〖10〗^(-10) m/s;

A = 415 X 77 = 31 955 m/s;

i= h/L=0.50/5.51=9% ; unde h= coloana de levigat (0. 50m)

Debitul propus de lege: Qlege= 〖1 X 10〗^(-9) X 0.9 X 31955 =〖2.87 X 10〗^(-6) m^3/s ;

Debitul propus in proiect: Qpropus = 〖4.79 X 10〗^(-9) X 9% X 31955=1.37 X 〖10〗^(-6) m^3/s ;

Rezulta ca debitul prin sistemul propus este mai mic decat debitul propus de lege.

Debitul de infiltratie prin defectele geomembranei