Proiectarea tehnologiei de depoluare a sitului Cuprom-Baia Mare

Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale ale ecosistemelor prin introducerea în mediu a unor componente străine rezultate din activitatea omului, numite poluanţi şi care provoacă prin natura lor sau prin concentraţia în care se găsesc dar de asemenea şi prin timpul lor de acţiune efecte nocive asupra sănătăţii oamenilor, creează disconfort dar şi împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii.[1]

Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii mai ales social - economice a acestuia. Privita istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungând astazi una dintre importantele preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii, ale statelor si guvernelor, ale întregii populatii a pamântului.[1]

Cele mai dese forme de poluare întâlnite sunt poluarea apei,aerului si solului.

Solul, ca şi apa şi aerul, este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă, atât a celei de suprafaţă, cât, mai ales, a celei subterane.

Solul este reprezentat de stratul de la suprafața scoarței terestre format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Procesul de formare al solului (PEDOGENEZA) are loc sub influenţa factorilor pedogenici: climă, microorganisme, vegetație şi relief. Poluarea solului reprezintă orice activitate ce produce o modificare sau dereglare în funcţionarea normală a solului ca suport şi mediu de viaţă în cadrul ecosistemelor naturale sau antropizate. [2]

Procesele care duc la degraderea solului sunt multiple şi complexe, iar principalele sunt:

- eroziunea

- degradarea materiei organice

- contaminarea

- salinizarea

- compactizarea

- pierderea biodiversității solului

- scoaterea din circuitul agricol

- alunecările de teren şi inundațiile.

1.1.Poluarea cu metale grele

Poluarea solului este recunoscuta astazi ca fiind o problema semnificativa,reprezentand un risc major pentru sanatatea umana si mediul inconjurator.Concentratiile ridicate de metale grele in soluri sunt legate de sursele antropogene:minerit si industria metalurgica.[3]

Poluarea cu metale grele are un caracter cumulativ, ceea ce înseamnă că poluanţii se acumulează lent, fiind rezultatul unei expuneri permanente şi de lungă durată a solului la acţiunea acestor poluanţi, făra a se descompune şi fără ca acestea să poată fi înlăturate, de unde caracterul remanent al acestora. Odată poluate, solurile nu se mai pot regenera decât foarte greu şi astfel are loc reducerea fertilităţii acestora. Acumularea metalelor grele (Zn,Pb,Cr,Cu,Cd,Mn,Fe,As) în sol are implicaţii ecologice deosebite prin toxicitatea acestora şi a compuşilor lor, dar şi prin forma de legătură chimică care influenţează reacţia solului. Poluarea cu metale grele a solului creşte posibilitatea de reacţie a acestuia apărând pericolul ca noii compuşi ai metalelor grele să ajungă odată cu apele de infiltraţie în apele subterane, precum şi de preluare a acestora de către plante şi pătrunderea lor în lanţul trofic.[3]

4

La baza declansarii si mentinerii efectelor poluarii datorate emisiilor industriale,un rol deosebit il au si combinatiile metalelor grele (Pb,Cd,Cu,Zn).Procesul de acumulare al acestor elemente devine,in timp,mult mai important,intrucat solurile au insusirea de a acumula si a mentine,la anumite nivele,ionii potentiali toxici.Este evident faptul ca solurile,prin caracterul lor stationar,si prin componentele de baza care le diferentiaza,au un rol semnificativ de retinere si acumulare a poluantilor.[3]

Se considera poluant orice substanta solida,lichida sau gazoasa sau orice forma de energie care,introdusa in mediu,modifica echilibrul natural al constituentilor acestuia si poate aduce daune organismelor vii si bunurilor materiale[3]

La nivel national exista 1339 situri contaminate avand o suprafata totala de 99.297 ha.Poluarea cea mai raspandita si cu efecte agresive deosebit de puternice asupra solului este cea datorata prezentei metalelor grele,in special Cu,Zn,Cd si Pb identificata in zonele:Baia Mare,Copsa Mica si Zlatna.[4]

Cei mai importanţi poluatori industriali ai zonei analizate sunt reprezentaţi de cele două uzine de metalurgie neferoasă: S.C. Cuprom S.A. Bucureşti - Sucursala Baia Mare şi S.C. Romplumb S.A. - Firiza, care produce plumb primar (dispune de instalaţie pentru obţinerea plumbului decuprat), situată în partea de nord-est a oraşului Baia Mare (pe valea râului Firiza, afluent al râului Săsar). Aceste uzine dispun de o bază tehnologică învechită şi puternic poluantă. Uzinele de preparare a minereurilor neferoase, care au condus la apariţia unui mare număr de iazuri de decantare a sterilului de flotaţie, constituie alţi importanţi factori de poluare a mediului orasului Baia Mare. [5]

5

2.IDENTIFICAREA ZONEI POLUATE

Orasul Baia Mare este situat in vestul judetului Maramures(figura 2.1),in depresiunea Baia Mare,pe malurile raului Sasar.Structura acestui municipiu este alcătuită și din localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând astfel o suprafata de 23.471 ha. La nord se învecinează cu Muntii Gutâi, la sud cu localitățile Recea și Groși, la est cu orașul Baia Sprie și la vest cu orașul Tăuții Măgherăuș.