Proiectarea Tehnologiei de Depoluare a unui Sit Afectat de Poluare in Urma Activitatii unei Intreprinderi de Producere a Cocsului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiectarea Tehnologiei de Depoluare a unui Sit Afectat de Poluare in Urma Activitatii unei Intreprinderi de Producere a Cocsului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Micle Valer

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Proiectul va contine doua parti:
I – Partea scrisă (20-25 pag)
1. Identificarea zonei poluate (mărimea zonei, tip de poluanţi, grad de poluare etc). Stabilirea diagnosticului poluării. Evaluarea riscului.
2. Studiu comparativ al variantelor posibile de depoluare.
Alegerea pe baza criteriilor tehnico-economice a filierei adecvate de depoluare
3. Stabilirea prin calcul a parametrilor tehnologiei de depoluare şi alegerea echipamentului adecvat.
II. Partea grafică (1,5-2 A1)
Desene cuprinzând:
- Scheme cu etapele procesului de depoluare
- Scheme de amplasare a echipamentului de depoluare
- Desen de ansamblu al instalaţiei de depoluare (la scară)
- Desen de subansamblu sau al unei parti din instalaţia de depoluare (la scară)
Cuprins
1. Identificarea zonei poluate
2. Prezentarea generala a situatiei din zona
3. Principalii poluanti ai zonei
3.1 Poluarea cu SO2
3.2 Poluarea cu praf de cărbune
3.3 Poluarea fonică
3.4 Poluarea radioactivă
4. Studiul comparativ al variantelor de depoluare
5. Clasificarea diferitelor tehnici de depoluare
6. Problema generarii de bioxid de sulf
7. Spălarea solului excavat sau soil washing
8. Tratarea termica prin incinerare
9. Bibliografie

Extras din document

1. Identificarea zonei poluate

Zona: Cocseria combinatului de la Resita

Cocsificarea este o metoda de prelucrare termochimica a carbunilor la temperaturi ridicate (900-1050°C), în absenta aerului. Rezulta cocsul (73% din compozitia produsilor procesului de cocsificare) si alte produse decocserie: gudron (4%), ape amoniacale (2,8%), benzen brut si gaze de cocserie (20,2%).

Unitatile de cocsificare cuprind urmatoarele instalatii:

- instalatie pentru prepararea amestecului de materii prime;

- bateria de cuptoare de cocsificare;

- instalatia de prelucrarea a apelor amoniacale;

- instalatia de prelucrare a gudronului si a benzenului

- instalatii de desulfurare a gazelor de cocserie.

2. Prezentarea generala a situatiei din zona

Activităţile umane desfăşurate în zonă au produs un anumit impact ecologic, prin aceasta înţelegând efectul direct sau indirect asupra factorilor de mediu şi asupra ecosistemelor. Acest efect se manifestă prin schimbări ce duc la afectarea sănătăţii omului, a integrităţii mediului, respectiv a florei, faunei, solului, aerului, apei, climatului şi peisajului .

În cadrul restructurării sectorului minier, protecţia mediului prezintă un obiectiv deosebit de important. Industria extractivă si de prelucrare a carbunelui, prin activităţile specifice pe care le implică, are un impact ecologic semnificativ asupra mediului, cu dominanţă pe plan local, în apropierea unităţilor de procesare rezultate din procesele de extracţie şi de procesare. Acest impact se manifestă prin încărcarea cu elemente impurificatoare a apelor de suprafaţă, modificarea hidrologiei şi poluarea apelor freatice, distrugerea terenului ca urmare a operaţiunilor directe miniere şi prin depunerea sterilului în halde exterioare, eliminarea de noxe în atmosferă – toate acestea constituind factori de presiune asupra componentelor de mediu.

Haldele de steril, iazurile de decantare, depozitele de combustibili, liniile de cale ferată şi atelierele mecanice constituie surse importante de poluare a solului cu poluanţi chimici.

3. Principalii poluanti ai zonei

Aprecierea mediului din zonă, este dată de calitatea aerului, apei, solului, de starea de sănătate a populaţiei, de deficitul de specii de plante şi animale înregistrat.

Fiecare dintre aceşti factori se poate caracteriza prin indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care exista limite admisibile stabilite.

Principalul poluator al zonei de influenţă a Cocseriei Resita a fost cenuşa. Cenuşa zburătoare eliminată prin coşurile de fum, praful fin de cenuşă antrenat de vânt din haldele de zgură-cenuşă şi praful de cărbune provenit din depozitele de cărbune sau din transportul şi prepararea acestuia constituie împreună o noxă solidă, care se găseşte şi sub formă de aerosoli.

În cazul în care cenuşa rezultată din arderea cărbunelui are în compoziţie şi un conţinut redus de metale grele (Cr, Ni, Cd, As, Pb), aerosolii formaţi sunt netoxici. Sub aspect nociv, aceştia prezintă importanţă numai în cantităţi mari.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea Tehnologiei de Depoluare a unui Sit Afectat de Poluare in Urma Activitatii unei Intreprinderi de Producere a Cocsului.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR SECŢIA INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI INDUSTRIAL