Proiectarea unei stații de epurare a apelor uzate

1. Introducere

Epurarea apelor reprezinta totalitatea operatiilor efectuate pentru diminuarea continutului de poluanti, astfel incat contentratiile ramase sa nu provoace poluarea apelor receptoare. Epurarea se realizeaza intr-o serie de utilaje, care alcatuiesc statiile de epurare. Amplasarea statiilor de epurare a apelor uzate se face in aval de interprinderea sau interprinderile poluante. Evacuarea apelor epurate inapoi in albia raului are loc in aval,sau in amonte de zona de captare a apei. In ultima situatie, interprinderea este direc interesata in efectuarea corespunzatoare a epurarii apei, deoarece urmeaza sa o utilizeze in procesul de productie.

Din statiile de epurare rezulta ape tratate sau epurate si namoluri. Namolurile se pot aplica in agricultura ca fertilizanti, dar numai dupa analiza lor, pentru a nu contine metale grele, substante toxice, germeni patogeni etc. Utilizarea lor se afce numai pe soluri adecvate, in doze adecvate si urmarind in timp factorii de mediu.

Procedeele de epurare a apelor reziduale maresc costul produsului, deci trebuie sa fie cat mai simple, itr-un numar cat mai redus de faze, cu consumuri specific reduse de energie electrica,combustibili si reactivi. Reactivii se aleg cu preturi scazute (aer,calcar etc) si se urmareste dozarea lor corecta, pentru a nu polua apa cu ei.

Epurarea se realizeaza printr-o serie de procedee, de natura fizica, chimica si biologica.

2. Epurarea apelor uzate

Procedeele de epurare a apelor uzate sunt următoarele:

- epurarea mecanică - în care procedeele de epurare sunt de natură fizică;

- epurarea chimică - în care procedeele de epurare sunt de natură fizico-chimică;

- epurarea biologică - în care procedeele de epurare sunt atât de natură fizică cât şi biochimică.

În treapta de epurare mecanică se reţin suspensiile grosiere. Pentru reţinerea lor se utilizează grătare, site, separatoare de grăsimi şi decantoare

Epurarea chimică se bazează pe procedeele fizico-chimice care se produc în:

- bazinul de amestec;

- decantorul primar

Despre epurarea biologica vom vorbi in continuare:

2.1. Epurarea biologica

Epurarea biologică constituie un proces prin care se elimină prin fenomene biochimice conţinutul de substanţe organice dizolvate şi uneori a unor suspensii coloidale de natură organică. În cadrul procesului ce are loc în epurarea biologică sunt folosite microorganisme care participă la procese ce pot fi grupate în aerobe şi anaerobe.

Microorganismele aerobe sunt folosite în mod curent la epurarea majorităţii apelor uzate cu caracter preponderent organic şi în ultima vreme şi la fermentarea aerobă a nămolului.

Deşi procedeele aerobe de epurare biologică în biofiltre, în bazine cu nămol activ, pe câmpuri de irigaţii şi în iazuri diferă între ele cu privire la timpul de contact între microorganisme şi apa uzată, necesarul de oxigen, modul de utilizare a nămolurilor biologic, etc., fenomenele biochimice esenţiale sunt identice.Procesele de epurare biologică nu pot avea loc decât în cazul în care apele uzate supuse epurării au valoare biologică, respectiv conţin, pe de o parte suficiente substanţe nutritive, iar pe de altă parte, dispun de substanţele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere, prin natura lor, având un conţinut complex de substanţe organice biodegradabile, întrunesc condiţiile unei epurări biologice.

Componenţa organică a apelor uzate industriale variază în funcţie de specificul industriei şi a materiilor prime prelucrate. Unele substanţe organice existente în apele uzate industriale sunt degradate cu uşurinţă de către microorganisme, alte substanţe solicită, pentru îndepărtarea lor, o floră selecţionată adecvat, iar alte substanţe sunt rezistente la atacul microorganismelor sau sunt degradate în timp îndelungat.