Proiectarea unei Statii de Epurare a unei Localitati

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiectarea unei Statii de Epurare a unei Localitati.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 80 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dr inginer Victor Safta

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1. Studiu documentar privind epurarea apelor uzate.
1.1. Introducere
1.2. Schema fluxului tehnologic
1.3. Metode de epurare ale apelor uzate
1.4. Tipuri de statii de epurare ale apelor uzate
2. Determinarea debitelor caracteristice ale localitatii
3. Structura si dimensiunea obiectelor tehnologice ale statiei de epurare
3.1. Determinarea debitelor caracteristice si ai parametrilor principali ai instalatiei de sitare cu grătar cilindric
3.1.1. Construcţia şi funcţionarea instalatiei de sitare cu grătar cilindric fix şi încărcare frontală
3.1.2. Determinarea debitelor caracteristice ale grătarului cilindric fix
3.1.3. Determinarea parametrilor dimensionali, cinematici, dinamici şi energetici ai grătarului cilindric fix
3.1.4. Determinarea debitelor caracteristice ale transportorului-compactor
3.1.5. Parametrii dimensionali, cinematici, dinamici şi energetici ai transportorului-compactor
3.2. Determinarea debitelor caracteristice si a parametrilor principali ai deznisipatorului
3.2.1. Determinarea debitelor caracteristice de apă şi nisip ale deznisipatoarelor
3.2.2. Determinarea parametrilor principali ai deznisipatoarelor longitudinale cu secţiune dreptunghiulară şi colectare mecanică/ hidraulică a nisipului
3.2.2.1. Construcţia şi funcţionarea deznisipatoarelor longitudinale cu secţiune dreptunghiulară
3.2.2.2. Determinarea parametrilor dimensionali şi funcţionali ai compartimentelor deznisipatorului longitudinal cu secţiune dreptunghiulară
3.2.2.3. Determinarea parametrilor dimensionali şi funcţionali ai deversorului proporţional
3.2.2.4. Determinarea parametrilor principali ai jgheabului drenant pentru deshidratarea nisipului de la deznisipatoarele longitudinale cu secţiune dreptunghiulară
3.3. Determinarea debitelor caracteristice si parametrilor principali ai separatorului de grasimi
3.3.1. Determinarea debitelor caracteristice ale separatorului de grăsimi
3.3.2. Construcţia şi funcţionarea separatoarelor de grăsimi cu insuflare de aer la joasă presiune (0,5 – 0,7 atm.)
3.3.3. Determinarea parametrilor dimensionali şi funcţionali ai bazinelor separatorului de grăsimi
3.4. Determinarea debitelor caracteristice si a parametrilor principali ai decantorului primar
3.4.1. Determinarea debitelor, cantităţilor specifice şi volumelor caracteristice de apă şi nămol ale decantorului primar
3.4.2. Determinarea parametrilor principali ai decantorului primar radial cu colectare mecanică a nămolului cu pod rulant de raclare
3.4.2.1. Construcţia şi funcţionarea decantorului primar radial cu pod rulant de raclare
3.4.2.2. Determinarea parametrilor dimensionali şi funcţionali ai decantorului primar radial
3.5. Determinarea debitelor caracteristice si a parametrilor principali ai bazinului de aerare cu namol activ
3.5.1. Determinarea debitelor caracteristice ale bazinului de aerare cu namol activ
3.5.2. Determinarea parametrilor generali dimensionali si functionali ai bazinului cu namol activat
3.5.3. Determinarea parametrilor specifici dimensionali si functionali ai bazinului cu namol activat dotat cu sistem de aerare pneumatic
3.6. Determinarea debitelor caracteristice si parametrilor principali ai decantorului secundar radial
3.6.1. Determinarea debitelor caracteristice de apa uzata ale decantorului radial
3.6.2. Determinarea parametrilor dimensionali si functionali ai decantorului secundar radial
3.6.3. Determinarea parametrilor dimensionali ai compartimentelor variantei alese de decantor secundar radial

Extras din document

TEMA PROIECTULUI

Sa se stabileasca structura si sa se dimensioneze principalele obiectele tehnologice ale statiei de epurare a unei localitati cu 35.000 de locuitori.

Localitatea are:

- Fabrica de lapte si branzeturi: 11t/zi productie; personal: 140 de oameni: 15 birouri, 35 grupa I, 50 grupa a II-a, 40 grupa a VI-a A; 6 cladiri; volum maxim 21.000 m3.

- Fabrici de incaltaminte: 200 perechi/zi productie; personal: 150 de oameni: 10 birouri, 60 grupa I, 40 grupa aII-a, 40 grupa a IV-a ; 10 cladiri; volum maxim 25.000 m3.

- Crescatorie de taurine: 1200 de capete: 600 vaci cu lapte, 150 junici, 150 vitei, 150 tineret bovin, 150 tineret bovin la ingrasat. Personal: 120 oameni: 10 la birouri, 50 grupa I, 60 grupa a II-a; 39 de cladiri. Volum maxim: 12.000 m3.

- Combinat avicol: 55.000 de capete: 7500 gaini adulte rase usoare, 7500 tineret inlocuire rase usoare, 10000 gaini adulte rase grele, 10000 tineret inlocuire rase grele, 20.000 pui de gaina. Personal: 65 de oameni: 5 birouri, 20 grupa I, 40 grupa a II-a; 8 cladiri; volum maxim 11.000 m3.

1. Studiu documentar privind epurarea apelor uzate.

1.1. Introducere

Epurarea reprezinta un proces complex si/sau de neutralizare prin diferite mijloace a substantelor poluante aflate in apele uzate sub forma de suspensii in star coloidala sau in stare dizolvata in scopul reintroducerii acestora in circuitul hidrologic prin deversarea intr-un emisar fara ca pentru aceasta sa se aduca prejudicii atat florei si faunei acvatice cat si omului.

In urma procesului de epurare rezulta:

- apa epurata in diverse grade care se deverseaza in emisar sau poate fi verificata la irigatii sau alte categorii.

- substantele poluante extrase, care poarta denumirea generica de namol, care pot fi depozitate sau prelucrate in vederea tratarii sau valorificarii.

In concluzie, procesul de epurare a apelor uzate consta in doua mari grupe de operatii succesive:

1. Retinerea si/sau neutralizarea substantelor din apele uzate, avand ca rezultat namolul;

2. Prelucarea namolului.

Pe parcusul procesului de epurare, procedeele si metodele de extragere a substantelor poluante sunt de natura mecanica, biologica si chimica.

Alegerea unui anumit flux tehnologic de epurare este strans legata de natura substantelor poluante care se gasesc in apa uzata cat si de gradul de epurare care se urmareste a fi atins determinat atat din ratiuni ecologice cat si economice.

1.2. Schema fluxului tehnologic

Fig. 1:

Retinerea si indepartarea corpurilor plutitoare si a suspensiilor grosiere (bucati de lemn, plastic, textile, pietre) se realizeaza in instalatii de sitare (gratare) plasate la intrarea in statia de epurare.

Gratarele rare sunt folosite in general pentru a proteja functionarea gratarelor dese retinand suspensiile de dimensiuni mai mari. Gratarele dese permit o retinere mai buna a impuritatilor.

Materialele retinute sunt evacuate ca atare sau sunt deshidratate si compactate si duse la groapa de gunoi (depozitul de deseuri) sau incinerare.

Deznisiparea se face prin intermediul unui deznisipator ce serveste la separarea, extragerea si deshidratarea materialelor nisipoase cu dimensiuni mai mari decat 0.2 - 0.25mm aflate in lichide, care se depun usor pe radierul (fundul) bazinului. Nisipul nu trebuie să ajungă în treptele avansate ale staţiei de epurare, pentru a nu apărea inconveniente cum ar fi:

- deteriorarea instalaţiilor de pompare;

- dificultăţi în funcţionarea decantoarelor;

- reducerea capacităţii utile a rezervoarelor de fermentare a nămolurilor şi stânjenirea circulaţiei nămolurilor.

Nisipul depus se colectează mecanic de pe fundul bazinelor şi se gestionează ca deşeu împreună cu cele rezultate din etapele anterioare, deoarece conţine multe impurităţi organice.

Din deznisipator, apa ajunge in decantoare.

Separatoarele de grăsimi sau bazinele de flotare au ca scop îndepărtarea din apele uzate a uleiurilor, grăsimilor şi, în general, a tuturor substanţelor mai uşoare decât apa, care se ridică la suprafaţa acesteia în zonele liniştite şi cu viteze orizontale mici ale apei. Separatoarele de grăsimi sunt amplasate după deznisipatoare, dacă reţeaua de canalizare a fost construită în sistem unitar, şi după grătare, când reţeaua a fost construită în sistem divizor şi din schemă lipseşte deznisipatorul.

Decantoarele sunt instalatii utilizate pentru separarea in timp, din apele uzate a substantelor sedimentabile gravimetric aflate in suspensie care se depun pe radierul acestora si care poarta denumirea generica de “namol”. Se pot adauga in apa si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun si filtre. Spumele si alte substante flotante adunate la suprafata (grasimi, substante petroliere etc.) se retin si inlatura (despumare) iar namolul depus pe fund se colecteaza si inlatura din bazin (de exemplu cu lame racloare sustinute de pod rulant ) si se trimite la metantancuri.

Namolurile au natura si aspecte diferite in functie de locul de plasare a decantoarelor in schema tehnologica a statiei de epurare. Se deosebesc urmatoarele categorii de namoluri: namoluri primare rezultate in decantoarele primare din treapta mecanica, namoluri secundare rezultate in decantoarele secundare din treapta biologica si namoluri tertiare rezultate din treapta tertiara ( epurare avansata) atunci cand statia de epurare este dotata cu o astfel de treapta.

Indiferent de treapta in care se gasesc, decantoarele sunt in general ultimul obiect de prelucrare a apelor uzate din cadrul acesteia.

1.3. Metode de epurare ale apelor uzate

In procesul de epurare a apelor se utilieaza urmatoarele categorii de metode de epurare:

- Metode mecanice

- Metode chimice

- Metode biologice

Metodele mecanice consta in:

- retinerea corpurilor si suspensiilor grosiere in apele uzate

- sedimentarea (decantarea) materialelor solide in suspensii

- flotarea impuritatilor cu densitate mai mica decat cea a apei sau care sunt aduse prin agregare la aceasta situatie

- filtrarea si centrifugarea, metode folosite in general la prelucrarea namolului

- dezinfectia cu raze ultraviolete

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea unei Statii de Epurare a unei Localitati.doc