Proiectarea unui centru de tratare prin izolare pe sit în alveolă

Introducere

În ţara noastră protecţia mediului înconjurător constituie o problemã de interes naţional în scopul păstrării echilibrului ecologic,menţinerii si îmbunătătirii calităţii factorilor naturali, asigurării unor condiţii de viaţă şi de muncã tot mai bune generaţiilor actuale şi viitoare .

Criza crescândă a stării calităţii solurilor agricole: poluarea solurilor agricole sub toate ipostazele sale diminuează în ritmuri alarmante, baza de resurse de soluri ale omenirii, modifică, uneori ireversibil, calitatea solurilor cu efecte dintre cele mai dăunatoare. Multe ţări, deja,se confruntă cu declinul general al productivităţii terenurilor agricole, declin reflectat prin:

-lipsuri acute de alimente;

-costuri crescute ale alimentelor produse.

Nivelul sau gradul poluării solului poate fi determinat, fie prin reducerea calitativă si cantitativă a productiei vegetale (a recoltei), fie prin cheltuielile necesare refacerii capacitătii (potentialului) productiv sau fertilitătii sale.Poluarea solului a început o dată cu practicarea agriculturii si s-a intensificat ulterior prin industrializare si urbanizare. Multă vreme s-a admis si ideea că solul suportă multe si ’’înghite’’ multe, fiind coniderat un depoluant. Și într-adevăr,în anumite limite, solul poate juca rolul unui depoluant prin capacitatea sa de tamponare a unor componente străine (materie organică de diferite origini, depuneri diverse etc).

Poluarea solului este strâns legată de poluarea aerului si a apelor dar si de aceea a vegetatiei si faunei. Prin pozitia sa ca sursă de apă si elemente minerale, poluarea solului afectează plantele,animalele si deci poluarea ajunge la om si la întreaga biosferă.

Poluarea solului a început o dată cu practicarea agriculturii si s-a intensificat ulterior prin industrializare si urbanizare.

Ca urmare a desfăşurării activităţii ,solul şi subsolul au fost poluate local, zonal sau regional cu pesticide, hidrocarburi, metale grele, substanţe organice naturale şi sintetice s a., determinând în timp apariţia şi extinderea siturilor contaminate care afectează şi în prezent sănătatea oamenilor şi mediul.

Alinierea legislaţiei de mediu din România la cea a Uniunii Europene a impus ca o necesitate elaborarea unor reglementari care să vizeze:modul de evaluare a riscurilor pe care siturile contaminate le determină pentru populaţia umană si componentele ecosistemelor;metodele de investigare si evaluare a siturilor contaminate;asumarea responsabilităţilor în procesul de investigare si evaluare a siturilor contaminate.

SCHEMA GENERALĂ DE DEPOLUARE A SOLURILOR ŞI A APELOR

SUBTERANE

Schema generală de depoluare a solurilor şi apelor subterane este reprezentată în figura 1, aceasta incluzând:

- Depoluarea în situ a solurilor şi a apelor subterane;

- Pomparea şi tratarea apelor subterane;

- Tratarea efluenţilor gazoşi;

- Izolarea în situ;

Tratarea pe sit sau în afara sitului (ex situ) a materialelor excavate.

Poluarea solului cu pesticide

Poluarea solului cu pesticide ocupă un rol important. Spre deosebire de alte substante poluante, pesticidele sunt dispersate voit în mediul natural pentru a distruge anumiti paraziti ai omului, animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafetele afectate sunt considerabile. În S.U.A. suprafetele tratate cu pesticide ocupă 5% din teritoriu, iar în Franta anual se tratează cca. 18 milioane ha.

Pesticidele moderne sunt în cea mai mare parte substante organice de sinteză. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor dăunătoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide).

Insecticidele de sinteză actuale se repartizează în trei grupe principale: organoclorurate, esteri si carbonati.

Cu toate avantajele importante pe care le prezintă folosirea pesticidelor în agricultură (cresterea productiei, reducerea mâinii de lucru etc.) utilizarea lor pe scară largă si în doze mari si repetate provoacă numeroase incoveniente de ordin ecologic. Aplicarea lor provoacă o serie de modificări în ecosistemele în care au fost introduse printre care se amintesc: