Proiectarea unui sit - centru de tratare biologică a solurilor poluate cu metale grele și hidrocarburi

I. Identificarea zonei poluate (marimea zonei, tip de poluanti, grad de poluare).Stabilirea diagnosticului poluării

1. Mărimea zonei

Zlatna apartine Regiunii 7 Centru care face parte, in prezent, din procesul PRAM(PRAM – Planul Regional de Acţiune pentru Mediu). Obiectivul general al PRAM a fost stabilit prin reformularea sintetică a problematicii de mediu la nivelul regiunii, într-o maniera afirmativă, anticipativă şi este în concordanţă cu obiectivele generale ale politicilor de mediu la nivel naţional şi global:

Promovarea dezvoltării durabile în Regiunea 7 Centru prin sporirea eficienţei utilizării resurselor naturale, urmărind în acelaşi timp reducerea efectelor negative pe care poluarea le poate avea asupra populaţiei şi asupra ecosistemelor.

Localizare - Zlatna

2. Calitatea solurilor

Calitatea solurilor ce formează Regiunea 7 Centru, în care sunt cuprinse judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, în condiţiile fizico-geografice existente şi sub influenţa factorilor care au influenţat procesele pedogenetice a luat naştere un înveliş variat de sol.

Astfel, în zonele muntoase sunt răspândite solurile brune şi brune acide formate pe substratul litologic alcătuit din roci eruptive, metamorfice şi sedimentare în condiţiile unui climat rece şi umed. Pe aceste soluri se dezvoltă în condiţii bune pădurile de molid în zonele înalte şi pădurile de foioase în zonele mai joase.

În zona dealurilor şi depresiunilor sunt caracteristice solurile argilo-iluviale podzolice.

În zonele de luncă ale principalelor cursuri de apă: Olt, Mureş, Târnava Mare, Târnava Mica, Hârtibaciu şi Cibin se dezvoltă solurile hidromorfe humicogleice şi solurile aluviale.

La nivelul judeţelor menţionate mai sus sunt evidenţiate tipurile de sol predominante după criteriul categoriilor de folosinţă cu suprafaţa cea mai mare ocupată, cât şi după criteriul formelor de relief. În aceste judeţe formele de relief: deal, podiş, premontană şi montană sunt predominante, zonele joase de câmpie fiind localizate aproape în exclusivitate pe luncile principalelor cursuri de apă.

Tipurile de sol întâlnite pe suprafeţele de câmpie aparţin în exclusivitate categoriei de teren arabil fiind soluri fertile clasa I si II şi fac parte din clasa argiluvisolurilor, solurilor cernoziomice şi bălane.

Ca structură de cultură, pe solurile de fertilitate din categoria III, si IV predomină culturile cerealiere , porumbul, plantele tehnice, cartof şi floarea soarelui.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Degradarea solurilor ca efect al fenomenelor naturale: eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărăturări, aciditate.

În zona Zlatna datorită poluării progresive s-a intensificat degradarea solurilor forestiere şi agricole prin acumularea poluanţilor (metale grele) şi datorită emanaţiei gazelor cu SO2 precum şi a « ploilor acide ».

Prin acumularea poluanţilor în sol se produce acidificarea complexului trofic, slăbirea activităţii microbiologice şi sărăcirea fondului de substanţe minerale.

Este de menţionat şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere.

3. Tip de poluanti si gradul de poluare in zona Zlatna

Zlatna - zona poluata in special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf şi pulberi în suspensie provenite din industria metalurgica neferoasă;

Obiectiv industrial a cărui activitate determină frecvente depăşiri ale

concentraţiilor maxim admise la indicatorii de calitate ai atmosferei:

Zlatna Ampellum