Promovarea Produselor Verzi

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

În sens general, un produs (sau serviciu) etichetat eco are dreptul să poarte un logo care să susţină că produsul (sau serviciul) este de o calitate bună din punct de vedere ecologic. Produsele „verzi” nu ar trebui să[1]:

• pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor;

• afecteze mediul înconjurător în nici un stadiu al vieţii lor, inclusiv atunci când sunt fabricate, utilizate sau eliminate;

• consume o cantitate disproporţionată de energie şi alte resurse în timpul fabricării, utilizării sau eliminării lor;

• cauzeze risipă inutilă, fie ca o consecinţă a ambalării excesive sau a unei durate scurte de viaţă;

• implice cruzime către animale;

• folosească materiale obţinute din medii sau specii periclitate.

Ca "produse verzi" sunt definite acele produse care posedă cele mai ridicate criterii ecologice, adică sunt conforme cu sistemul de etichetare ecologică UE sau a altor instrumente de protecţie a mediului şi iniţiative conexe (de exemplu, EMAS, Energy Star, Carbon Neutral etc.).

Produsele ecologice sunt responsabile pentru un impact mai redus asupra mediului, deoarece acestea[1]:

• utilizează mai puţine materii prime, deoarece sunt utilizate surse regenerabile sau reciclate (de exemplu, hârtie reciclată / plastic / metale, energie regenerabilă);

• previn sau limitează utilizarea substanţelor periculoase (de exemplu, substanţe chimice;

• limitează generarea de deşeuri (de exemplu, mai puţin ambalaj, grad sporit de reciclare).

Astfel, achiziţionarea de produse ecologice va reduce impactul asupra mediului generat de producţia şi consumul de produse, deoarece consumatorii le vor identifica şi le vor prefera pe acestea produselor non-ecologice, fapt care influenţează ulterior întregul lanţ de aprovizionare pentru producerea produselor ecologice. Ca urmare, mai multe produse ecologice vor fi produse şi consumate, şi astfel mai puţine produse non-ecologice vor fi produse şi consumate. Este evident că datorită acestor modificări ale obiceiurilor de producţie şi consum presiunea asupra mediului va fi redusă.

De ce să cumpărăm un produs verde, în schimbul unuia obişnuit? Iată câteva argumente[1]:

• produsele „verzi” au cel puţin aceleaşi caracteristici calitative ca cele care sunt neprietenoase cu mediul;

• consumul de produse „verzi” este o modalitate importantă de a ajuta mediul înconjurător, deoarece consumul de produse non-ecologice cauzează efecte grave asupra acestuia;

• produsele „verzi” nu sunt întotdeauna mai scumpe decât produsele nonecologice;

• există multe produse prietenoase cu mediul, totuşi numai cele etichetate corespunzator sunt într-adevar produse "verzi"

“Marketingul verde a început în Europa în prima parte a anilor ’80 când anumite produse s-au dovedit a fi dăunătoare pentru atmosfera planetei. Prin urmare, noi tipuri de produse au fost create, numite produse „verzi”, care să afecteze mai puţin mediul. Crearea de produse mai sigure din punct de vedere ecologic, de ambalaje reciclabile şi biodegradabile, de tehnici eficiente energetic şi de controale mai bune asupra poluării sunt toate aspecte ale marketingului verde. Marketingul „verde” a determinat progrese, cum ar fi ambalajele ce folosesc hârtie reciclată, detergenţi fără fosfaţi, rezerve reîncărcabile pentru produsele de curăţare şi recipiente ce folosesc mai puţin plastic”.

Marketingul „verde” sau responsabil în ceea ce priveşte mediul înconjurător este o practică de afaceri care ia în considerare grijile consumatorului în legătură cu promovarea prezervării şi conservării mediului natural.

Campaniile de marketing „verde” subliniază calităţile superioare ale produselor sau serviciilor unei companii în ceea ce priveşte mediul, fie că acele beneficii se manifestă sub forma reducerii risipei la ambalare, a eficienţei energetice crescute în utilizarea produsului, sau a scăderii emisiilor toxice şi a altor poluanţi din producţie. Într-adevăr, campaniile de marketing ce laudă practicile etice de mediu ale companiilor şi avantajele ecologice ale produselor lor au crescut foarte mult în ultimii ani.

Figura 1[2]

Este general acceptat că viaţa unui produs şi a părţilor sale componente e unul dintre cele mai importante criterii în hotărârea calităţii sale de produs „verde”. Cei mai mulţi oameni se gândesc doar la procesul de creare a produsului atunci când vor să decidă dacă un produs e „verde” sau nu, dar, în realitate, produsele au un impact asupra mediului în diferite stadii ale duratei lor de viaţă. Studii bazate pe analiza ciclului de viaţă (ACV) măsoară impactul cumulativ asupra mediului al produselor de-alungul întregului lor ciclu de viaţă - de la extragerea resurselor folosite pentru crearea produselor, continuând cu toate aspectele producţiei (rafinare, fabricare, transport) şi până la folosirea şi eliminarea lor. Datorită faptului că, pentru a putea oferi parametri de referinţă comparabili, studiile înregistrează utilizarea resurselor, necesităţile energetice şi generarea de deşeuri, atât producătorii cât şi consumatorii pot alege acele produse care au cel mai mic impact asupra mediului natural.

Un mijloc care a fost folosit din ce în ce mai des în ultimii ani pentru a transmite informaţiile legate de mediu consumatorilor este etichetarea „eco”. Programele de etichetare „eco” constau, în general, în analizarea voluntară de către experţi externi a impactului produselor asupra mediului. Programele de etichetare „eco” cresc conştientizarea problemelor de mediu, stabilesc standarde ridicate pentru firme şi ajută la reducerea confuziei consumatorilor în ceea ce priveşte beneficiile ecologice ale unui produs.[1]