Protectia Mediului Ambiant

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Protectia Mediului Ambiant.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, dwg de 170 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Stretco Valintin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Introducere
1.Caracteristica generală (administrativ-economică, fizico-geografică şi a situaţiei ecologice) a localităţii şi întreprinderii S.A "CARMEZ" în cadrul mun. Chişinău
Introducere
1.1. Caracteristica generală a S.A „Carmez"
1.2. Resursele acvatice ale S.A „Carmez"
1.3. Caracteristica bazinului aerian
1.4. Gestionarea deşeurilor la S.A „Carmez"
1.5. Situaţia ecologică a S.A „Carmez"
1.6. Măsuri eficiente pentru protecţia mediului
2. Proiectul unei staţii de epurare a apelor uzate (menajere, menaj ere+industriale, industriale, ape meteorice)
2.1. Caracteristica procesului tehnologic şi formarea apelor uzate de la prelucrarea cărnii
2.2. Caracteristica apelor uzate
2.3. Procedeie şi instalaţii pentru epurarea apelor uzate
2.4. Utilizarea apei în cadrul S.A „Carmez"
2.5. Caracteristica apelor de suprafaţă
2.6. Sisteme de evacuare a apelor uzate şi epurarea lor
2.7. Calculul debitelor de ape meteorice la S.A „Carmez"
2.8. Dimensionarea ataţiei locale de epurare
2.9. Epurarea biologică anaerobă a apelor uzate industriale concentrate în substanţe organice
2.10. Flotaţia. Calculul instalaţiei de flotare a apelor uzate cu conţinut de grăsimi
2.11. Dimensionarea decantorului
2.12. Dimensionarea rezervorului sub presorizare
3.Proiectul unei instalaţii de depoluare a reziduurilor gazoase (de la centrala termică de la S.A "Carmez")
Introducere
3.1. Caracteristica gazelor şi efectele nocive asupra omului
3.2. Caracteristica centralei termice
3.3. Poluarea aerului de către S.A "Carmez"
3.4. Calculul dispersării nocivităţilor evacuate în atmosferă cu gazele de ardere de la CT
3.5.1. Calculul substanţelor nocive evacuate în atmosferă cu gazele de ardere
3.5.2. Calculul degajărilor maxim admisibile
3.5.3. Calculul concentraţiilor substanţelor nocive în stratul de aer la suprafaţa solului
3.5.4. Calculul dispersării nocivităţilor în direcţia perpendicularei axei de dispersare
3.6. Investiţii pentru protecţia mediului ambiant
3.7. Caracteristica generatorului de fum „Autoterm"
3.8. Tipurile instalaţiilor de purificare a aerului la S.A "Carmez"
3.9. Măsuri eficiente în vederea protecţiei mediului
4. Evacuarea, valorificarea şi depozitarea deşeurilor solide
Introducere
4.1. Poluarea mediului înconjurător de către deşeuri
4.2. Starea actuală a deşeurilor
4.3. Problema deşeurilor sub aspect economic şi ecologic
4.4. Legislaţia de mediu în privinţa deşeurilor de producţie
4.5. Deşeurile de producţie formate la S.A "Carmez"
4.6. Calculul acumulării anuale a reziduurilor solide
4.7. Determinarea numărului necesar de pubele
4.8. Determinarea numărului necesar de autogunoiere
4.9. Concluzie
5. Protecţia solurilor de poluanţi
Introducere
5.1. Amplasarea geografică a obiectului cerecetat. Relieful şi caracterul utilizării teritoriului
5.2. Procese geologice
5.3. Rezervele apelor subterane
5.4. Poluarea apelor subterane
5.5. Măsurile de contracarare a poluării apelor subterane
5.6. Subinundaţiile terenurilor. Noţiuni generale
5.6.1.Cauzele subinundatiilor
5.6.2.Măsuri de contracarare a subinundatiilor
5.7.Alunecările de teren
5.7.1.Soluţii pentru prevenirea şi stabilizarea alunecărilor
5.8.Drenajul orizontal. Consideraţii generale
5.8.1. Elemente de proiectare ale drenajului
5.8.2. Materiale pentru execuţia drenurilor
5.9.Aspectele activităţii administraţiei publice locale privind combaterea calamităţilor geologice
5.10.Propuneri pentru contracararea subinundatiilor pe teritoriul S.A "Carmez"
6. Descrierea florei şi faunei. Influienţa situaţiei ecologice asupra biodiversităţii. Măsuri de conservare şi protejare a biodiversitătii
Introducere
6.1. Ecosistemul forestier
6.2. Descrierea florei
6.3. Descrierea faunei
6.4. Ariile protejate de stat

Extras din document

Introducere

În prezent factorul ecologic, de obicei, se asociază cu procesele negative ce au loc în mediul natural sub influienţa activităţii umane. în acest context, după cum afirmă profesorul V.I. Fiodorov, „ecologia se transformă dintr-o ştiinţă fundamentală în una complexă, sintetică, interdisciplinară despre legităţile existenţei vieţii pe Terra, în condiţiile influenţei crescânde a activităţii umane care modifică peisajele planetei".

Problema impactului negativ al factorului ecologic asupra dezvoltării economice şi social s-a acutizat încă din anii '60. pentru prima dată ea a fost discutată la Conferinţa mondială pentru mediu, care a avut loc la Stockholm în 1972. Peste mai bine de un deceniu a fost creată Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare în care s-a accentuat necesitatea schimbării radicale în abordarea concepţiilor de dezvoltare. S-a ajuns la concluzia că o dezvoltare pe termen lung nu poate avea loc fără a se ţine cont de factorul ecologic, pentru care a fost propusă noţiunea de dezvoltare durabilă (ecodezvoltare). în prezent mai mult de 100 ţări ale lumii au elaborat sau definitivează concepţiile strategice ale unei atare dezvoltări în care tot mai frecvent se accentuiază rolul factorului ecologic.

În această lucrare se analizează rolul şi însemnătatea factorului ecologic în dezvoltarea socioeconomică teritorială durabilă a republicii, începând de la o treaptă inferioară, adică la nivel de întreprindere. Se accentuează necesitatea evidenţierii acestui factor în contextul problemelor de dezvoltare de lungă durată a spaţiului republicii, care face primii paşi spre relaţiile economice şi sociale de piaţă. Lucrarea poate fi considerată ca o încercare modestă de a aborda problema în cauză, punând în discuţie chestiuni actuale ale S.A „Carmez". Ea are un aspect analitic, critic şi îndrumător privind sistemele, metodele, tehnologiile şi utilajele actuale, şi vine cu propuneri de îmbunătăţire care au la bază cele mai noi realizări în acest domeniu. De asemenea, ia în discuţie legislaţia ecologică cu prezentarea recomandărilor metodice de bază, de realizare şi creare a tehnologiilor de producere mai "pură".

Având în copmponenţa sa nouă compartimente, lucrarea elucidează pe fiecare în parte, clasificând problemele existente în dependenţă de sursa de provenienţă a acestora şi, respectiv, le plasează în capitole ( aer, apă, sol, deşeuri, economie etc).

Tema: Ingineria mediului la întreprinderea S.A „Carmez" din oraşul Chişinău" menţionează încă o dată scopul acesteia de a încerca o rezolvare în vederea problemelor de mediu existente la întreprindere, rezolvare cu includere în prim plan a importanţei ecologiei.

Capitolul unu desfăşoară succint domeniul de activitate al întreprinderii, amplasarea geografică a acesteia în cadrul localităţii, vorbind, în trecere, despre situaţia actuală cu sau fară existenţa problemelor de mediu.

Caracteristica apelor industriale, menajere şi meteorice se face pe larg în capitolul doi, unde apare şi sugerarea unor propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii acestora.

În vederea curăţirii aerului de impurităţi şi micşorarea emisiilor de poluanţi, se vorbeşte în capitolului trei.

O problemă actuală majoră este cea a deşeurilor, de aceea capitolul patru cuprinde în ansamblu situaţia deşeurilor de producţie şi menajere, cercetând metode de valorificare a acestora.

Capitolul cinci prezintă situaţia geologică a întreprinderii, venind cu soluţii pentru ameliorarea solurilor degradate, pentru protecţia acestora de poluanţi.

Măsuri de conservare şi protejare a biodiversităţii, caracteristica diversităţii floristice şi faunistice sunt prevăzute în capitolul şase.

Capitolul şapte apreciază eventualele conflicte între economie şi ecologie, evaluînd impactul asupra mediului ambiant, şi eficacitatea măsurilor de protecţie.

Capitolul opt evidenţiază beneficiile abordării problemei concrete de mediu la întreprindere şi enumără fazele unui proiect de mediu.

În ultimul capitol este descrisă starea igienei mediului în cadrul întreprinderii, nivelul sanitariei, precum şi securitatea activităţii vitale, măsuri de protecţie a muncii şi tehnică a securităţii în vederea protecţiei angajaţilor la locul de muncă.

Sper ca lucrarea să prezinte interes, devenind o sursă utilă de informaţii.

1. Caracteristica generală (administrativ-economică, fizico-geografică şi a situaţiei ecologice) a localităţii şi intreprinderii S.A "CARMEZ" în cadrul mun. Chişinău

Introducere

Municipiul Chişinău e situat la partea de sud-est a Podişului Central al Moldovei, în zona de silvostepă. E străbătut de riul Bâc şi afluienţii lui. Are un teritoriu de 161.2 km. Oraşul se află la marginea de sud-vest a Scutului Ucrainean. De la nord la sud oraşul e intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase se intâlnesc pe intreg teritoriul oraşului, au o adincime de la 2 pâna la 30 metri. Se intâlnesc fracturile tectonice care au contribuit la formarea reliefului, a sistemului hidrografic şi hidrologic, precum şi a peisajelor naturale. Pe teritoriul Chişinăului şi în imprejurimile lui se află numeroase zăcăminte utilizate ca materiale de construcţie : calcar eolitic, cochilifer, piatra brută de construcţie, argilă, nisip, pietriş. Rezervele de ape freatice permit aprovizionarea parţială a oraşului cu apă potabilă. Din cantitatea de apă folosită, cea 20% revin celor subterane. In straturile acvatice sarmatice sînt şi ape minerale. Apa minerală e utilizată pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale. In a doua jum. a sec. 19 sursele de aprovizionare cu apă erau fmtînile (în 1860-2.2 mii) şi 3 havuzuri în apropierea riului Bic, ce nu satisfăcea nevoia de apă a oraşului. În decembrie 1892 se dă în exploatare prima tranşa a apeductului. Dezvoltarea continuă a oraşului cerea soluţionarea unei probleme acute - asigurarea necesităţilor menajere şi de producţie cu apă potabilă. Pentru alimentarea centralizată, apele de suprafaţă au inceput a fi utilizate in anul 1958 - prima tranşa a apeductului Nistru-Chişinău cu priza de apa la Vadul lui Vodă cu lungimea de 20 km şi capacitatea de 25 mii m/zi. Procesul urbanizării a generat in acelaşi timp mai multe probleme ecologice ce în prezent trebuie rezolvate. Principala atenţie era argumentarea ecologică, incluzind estimarea detaliată a stării factorilor de mediu, analiza presingului antropogen şi urmărilor lui, tendinţa de trenare a fenomenelor şi proceselor naturale sub influienţa activităţii economice şi sistemuluiui de măsuri pentru optimizarea lor. Suprafaţa terenurilor silvice, în prezent ocupă 7689 ha (19.4%) din suprafaţa totală a oraşului.(S.Florea " Factorul ecologic şi dezvoltarea socio-economică teritorială durabilă a Republicii Moldova")

Fisiere in arhiva (2):

  • Oleg.dwg
  • Protectia Mediului Ambiant.doc