Protecția Mediului în Caz de Calamități și Dezastre

CAPITOLUL I

CALAMITATI NATURALE

1.1 Generalităţi:

Spre deosebire de multe alte evenimente, calamităţile naturale (Termenul "catastrofă naturală" sau "dezastru natural" defineşte un eveniment cauzat de forţele naturii. Consecinţele au o mare amploare şi implică pagube mari care au ca efecte contractele de asigurare) au potenţial foarte ridicat de a produce mari pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Expunerea la aceste riscuri este din ce în ce mai mare. Creşterea populaţiei, înfiinţarea unor localităţi în zone anterior nelocuite, dezvoltarea economică în regiunile mai expuse, creşterea numărului de construcţii locuinţe şi unităţi economice (producţie, comerţ, servicii etc.), dezvoltarea tehnologiei de mare valoare, apariţia de noi aglomerări urbane, densitatea mare a valorilor în oraşe şi zone industriale cresc în mod vădit potenţialul de apariţie a calamităţilor şi preocupă tot mai mult întreaga comunitate. Astfel, apare fireasca nevoia de documentare detaliată asupra tipurilor şi forţei calamităţilor naturale, ca ajutor pentru factorii de decizie economică şi politică.

La toate acestea se adaugă schimbările mediului datorită activităţii oamenilor, modificarea climei cu implicaţii asupra creşterii nivelului mării, modificarea vegetaţiei, creşterea volumului precipitaţiilor şi reaşezarea zonelor cu precipitaţii foarte ridicate sau foarte scăzute.

De aceea, în ultima perioadă se constată creşterea interesului pentru elaborarea unor studii privind riscurile de calamitate şi potenţialele efecte ale producerii lor. Pagubele materiale, pierderile de vieţi omeneşti, şocul psihologic puternic suferit de populaţie, precum şi efectele pe termen lung ale producerii acestora obligă la o studiere atentă a fenomenului şi sub aspectul asigurării care, prin rolul şi natura ei, să facă mai puţin simţite pagubele materiale şi să repună pe cei afectaţi în situaţia patrimonială existentă înainte de producerea dezastrului.

Prin mediatizarea actuală, populaţia devine tot mai conştientă de pierderile materiale şi de vieţi omeneşti cauzate de calamităţile naturale. Dat fiind că riscurile de calamitate sunt în general asigurabile, din punct de vedere al asigurărilor sunt foarte necesare o analiză şi o documentaţie care să prezinte concis tipurile, dimensiunea şi intensitatea lor şi implicaţiile pe care le presupun, în vederea adoptării deciziilor optime.

1.2 Clasificarea calamităţilor

1. Cu declansare rapida din cauze pur meteorologice

2. Cu viteza medie de producere din cauze pur meteorologice

3. Cu viteza lenta de producere din cauze pur meteorologice

4. Cu declansare rapida, medie sau lenta dar din cauze combinate (cutremure asociate sau urmate de ploi diluviale, eruptii vulcanice plus ploi diluviale, etc.)

5. Calamitati cu declansare greu sesizabila si din cauze greu de stabilit initial.

1. Calamitati meteorologice cu declansare rapida: au în general o extindere restrânsa (raportata la scara globului terestru), o durata redusa si produc pagube umane si materiale pe plan local sau subregional.

În aceasta categorie intra:

a) descarcarile electrice, caderile de grindina si vânturile puternice legate de norii Cumulonimbus precum si aversele acestor nori;

b) spectaculoasele trombe si tornade toate având declansare rapida si extindere strict locala;

c) ciclonii tropicali; desi au o preaparitie detectabila, declansarea lor este aproape instantanee, durata de manifestare ceva mai lunga decât a tornadelor, iar extinderea lor este regionala, deci mai mare decât în cazurile a) si b).

2. Calamitati meteorologice cu viteza medie de aparitie si cu extindere locala sau regionala.

Aparent, bruma, chiciura, poleiul, înghetul, ceata sau viscolul sunt simple fenomene meteorologice previzibile care dureaza un timp limitat si nu ne conduc neaparat la ideea aparitiei unor stari calamitare, din cauza lor. Riscul exista totusi când fiecare dintre aceste fenomene persista, un timp mai îndelungat decât în mod normal, asupra uneia, mai multor localitati sau asupra uneia sau mai multor regiuni geografice.

Bruma spre exemplu, devine fenomen calamitar când apare foarte timpuriu toamna sau foarte târziu primavara si când agricultorii nu au fost preveniti prognostic sau când acestia nu pot lua masuri desi au fost atentionati.