Regimul Juridic al Deșeurilor

Regimul juridic national si international al deseurilor are ca obiective principale identificarea si analizarea instrumentelor juridice consacrate protectiei mediului si sănătătii umane împotriva consecintelor gestionării necorespunzătoare a deseurilor, precum si evidentierea jurisprudentei si doctrinei în materie, atât în vederea realizării unui cadru sintetizat în domeniul supus studiului, cât si pentru determinarea măsurilor necesare optimizării conditiilor de prevenire si reducere la minim a producerii de deseuri si a poluării cauzate de acestea.

Cercetarea regimului juridic national si international al deseurilor prezintă un caracter complex, realizarea obiectivelor anterior mentionate implicând recurgerea la metode specifice domeniului juridic, cum sunt metoda logică, metoda istorică, metoda comparativă, metoda sociologică.

Regimul juridic national si international al deseurilor sunt prezentate concluziile desprinse în urma cercetării domeniului tematic de fată, propunerile de modificare si completare a cadrului legislativ, precum si prezentarea unor măsuri apreciate ca necesare pentru evitarea producerii poluării cu deseuri si pentru utilizarea acestora, acolo unde este posibil, ca surse de materii prime în vederea conservării resurselor, întemeiată pe conceptul dezvoltării durabile, în scopul realizării unui înalt nivel de protectie a mediului si sănătătii umane.

Deşeuri toxice, poluarea aerului şi deversarea reziduurilor toxice sunt o parte a moştenirii ecologice dezastruoase pe care a lăsat-o fostul regim comunist. Aderarea la UE fiind anticipată pentru 2007, autorităţile iau măsuri pentru rezolvarea acestor probleme.

În urmă cu aproape un an autorităţile române au descoperit 404 containere conţinând peste 100 de tone de policlorură de vinil în curtea unei ferme din Felnac, un sat de lângă graniţa cu Ungaria. Reziduurile fuseseră importate din Franţa de o companie românească înfiinţată cu numai două luni înainte. Proprietarul firmei, un cetăţean francez, urma să improvizeze un incinerator şi să încerce să neutralizeze substanţele periculoase -- un plan care ar fi costat de zece ori mai puţin decât în Europa de vest.

ARGUMENT

În prezent, deşeurile reprezintă una dintre cele mai acute probleme legate de protecţia mediului. Mari cantităţi de deşeuri sunt generate anual. Protecţia mediului este o problemă a tuturor. Este problema redresării, conservării şi ocrotirii mediului în scopul restrângerii şi eliminării surselor de poluare, în cadrul dezvoltării armonioase a societăţii. Cadrul general al strategiei gospodăririi deşeurilor menajere îl constituie Strategia Protecţiei Mediului bazată pe Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Soluţia problemei depozitării şi procesării ecologice a deşeurilor menajere are o prioritate absolută în dezvoltarea durabilă a teritoriului. În România, majoritatea depozitelor de deşeuri urbane datează din anii 1960 şi sunt supraîncărcate. Pentru depozitele vechi nu există proiecte şi măsuri de remediere a poluării. Pe lângă deşeurile menajere, stradale, comerciale, în depozitele de deşeuri urbane sunt introduse şi deşeuri industriale periculoase. Deşeurile poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pe suprafeţe întinse, şi antrenează costuri ridicate pentru depozitarea lor.

1. CAPITOLUL I

NOTIUNEA DE “DESEURI” SI DE “DESEURI PERICULOASE”

Legislatia in vigoare defineste deseul ca fiind “orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca”.

In ceea ce priveste deseurile periculoase, potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005, acestea sunt “deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase”.

Deseurile periculoase provin din activitati antropice si odata introduse sau mentinute in mediu, au un efect nociv asupra acestuia, asupra oamenilor, plantelor si animalelor si a bunurilor materiale.

Conventia de la Basel, desi nu defineste deseurile periculoase, prevede categoriile de deseuri considerate periculoase ce urmeaza a fi supuse controlului in cazul transportului international, cum sunt: cele de natura chimica, provenite din spitale, din productia farmaceutica, deseuri petroliere, de natura exploziva etc.

Cu un inteles apropiat, cu referire la poluarea marii, Conventia de la Bucuresti privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, 1992, defineste notiunea de substanta nociva ca fiind “orice substanta periculoasa, otravitoare sau un alt tip de substanta care introdusa in mediul marin, din cauza toxicitatii ei si/sau caracteristicilor bioacumulatoare, ar cauza poluarea sau ar afecta negative procesele biologice”.

Substanta periculoasa sau nociva este si deseul considerat periculos din cauza compozitiei si/sau efectului sau nociv asupra unui component al mediului sau a mediului inconjurator in general.