Rezervatia Naturala - Satchinez

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 33216
Mărime: 14.99MB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Extras din document

Introducere

Omul obişnuit trăieşte sub timpuri, arareori că izbuteşte să mânuiască istoria, damite să o repare spre uitare şi bine.

Soarta locurilor dăruite demiurgic cu belşug de viaţă, nu pare, ci chiar nu este alta, atâta vreme cât făptura aceasta pe care o întruchipăm, abia scuturată de colbul devenirii, şi-a şi arogat atributul de stăpânitor a tot şi toate; ba, cu arogantă închipuire căderea de modelator de fiinţare şi diriguitor de ursite. Ceea ce strică el, înţeleptul, repară cât poate cea care 1-a aruncat în lume, i-a dat aerul ca să respire şi lutul spre întoarcere în stele.

Satchinez - smârcul, din acest vârf sau capăt de ţară ne-a ajuns din urmă urcat din veacuri neştiute, ieri spre bucurie, astăzi spre îngrijorare. Şi cum să fie altfel dacă norodul adus şi aşezat peste întinsuri nu şi-ar fi pus cumpătarea cu mlaştina spre a o înfrânge. Din bătălie a mai rămas un petic, cel de ieri şi cel de astăzi spre uimire şi aducere aminte pentru ce a fost şi ar mai fi putut să fie.

Toate aceste terenuri naturale, cu exces de umiditate erau locuri excelente de cuibărit, de hrană şi staţionare pentru păsările acvatice şi pentru speciile de floră şi faună, în general. Ne putem referi la întreaga zonă vestică a României, care înaintea regularizării Tisei şi, implicit, a bazinului său de colectare (1846) era, şi este şi astăzi, principalul drum de migraţie NS şi de dispersie a speciilor de păsări acvatice, asemănătoare cu Lunca Dunării, care a avut parte de acelaşi tip de tratament, numai mult mai târziu. Aşadar, majoritatea terenurilor din zonele câmpiei au fost preluate în circuitul agricol.

Iscoditori neliniştiţi, iubitorii de natură, au tâlcuit adâncul pusăciunii şi au slobozit în lume gând de pavăză şi prielnicie. Au căutat, au cercetat, au spus şi demonstrat valoarea locului cu tot alaiul său de gâze, de flori şi multe păsări. S-au ostenit ştiuţi ori neştiuţi de lume, vom spune, spre aducere aminte: Dionisie Linţia, Emil Nadra, Friedrich Konig, Ioan Coste, dintre cei plecaţi; ca ţinători de astăzi în simţire, cuget şi înfruntare, dăruiţi păstrării mlaştinilor de la Satchinez, Andrei Kiss, Dan Stănescu şi prin uriaşa modestie prea puţin aflatul Heinz Neumann ştiutor de păsări şi insecte. Şi se adaugă acestor oameni izvodul celor ce au muncit în ultimii ani spre ocrotirea, conservarea, ridicarea spre mai bine şi lungă vieţuire a ariei protejate, poraitori şi deopotrivă continuatori de drum ai proiectului cu seacă definire, nici că se putea un nume mai potrivit, Life 99 Nat/RO/006394

Lor le datorăm refacerea sistemului hidrotehnic existent, controlul nivelului apelor la Satchinez, refacerea şi conservarea habitatului specific şi biodiversităţii, înfiinţarea unui punct de consultanţă şi informare în localitatea Satchinez, conştientizarea populaţiei locale prin acţiuni educative, promovarea rezervaţiei la nivel naţional şi internaţional prin publicaţii şi prin film, etc.

Scurt istoric

2.1. Istoricul localităţii

Cum Banatul se află la confluenţa mai multor culturi satul de pe Ier a câştigat în timp mai multe denumiri, fiecare după specificul limbii în care a fost numit: Satchinez in limba română, Temeskenez în maghiară, Knees în germană, Knies în dialectul etnicilor şvabi sau Knez în sârba.

În anul 1154 geograful arab Sarifal Idrisi, în "Cartea desfătărilor", după ce spune că Timişoara este „un oraş plăcut... oferind bogăţii mari", descrie cu precizie drumul de la Cavorz (Carlovitz) până la Timişoara, menţionând că acesta trece prin Knez. La ieşirea din sat, spre drumul Biledului există şi astăzi încă rămăşiţe de fortificaţii cu şanţ şi val de apărare unde un sondaj arheologic a adus la lumină un cimitir din secolul XIV-XV, iar in apropiere un sat medieval cu urme evidente la suprafaţă. în timpul construirii căii ferate spre Bărăteaz, plecând de la gara Satchinez spre nord, dincolo de vale, pe terasa naturală a râului Ier, cei care au săpat pentru terasament au găsit gropi comune din sec XH-lea, trupuri şi capete îngropate separat. Se pare că a fost înhumarea ulterioară unei bătălii. Tot acolo s-au mai găsit şi morminte sarmato-daco-romane din secolele III-IV d.Ch. în zona hotarului Satchinez există şi vestigii preistorice din epoca neolitică, prima epoca a fierului şi probabil chiar epoca bronzului.

După unii autori, prima atestare documentară a localităţii este anul 1230; Gheorghe Drinovan indică în schimb anul 1332, an care corespunde recunoaşterii locului in lista decimelor papale (1332-1337). Martin Roos confirmă numele de Kenes găsit pe un pergament păstrat in arhivele Vaticanului din anul 1333 şi mai certifică odată că în documentele ulterioare denumirea localităţii apare in doua forme: Kenez si Kenes.

Localitatea ţine de comitatul Timiş şi din când în când de Comitatul Cenad. Undeva între Satchinez si Bărăteaz s-a găsit satul Szekszo, care în 1431 aparţinea Episcopiei Cenadului.

Kenez are în secolul al XV-lea mai mulţi proprietari nobili care stăpânesc satul. Astfel în 1411 este al fiului lui Kenezi Lukacs, Balint, în 1417 al lui Kenezi Ioan, în 1453 lui Szabo Balazs, 1455 Bajtoni Nicolae şi Ioan, 1470 Kakas Ştefan, iar în 1472 al lui Kenezi Tamas. La 1472 Bizere Nicolae dă zălog părţile sale familiei Doczi, care zălogeşte şi părţile familiei Paznadi în 1480. Lista proprietarilor nobili continuă în 1480 cu Kasza Benedict, 1488 Nemeti Benedict, 1490 Porkolab Gergely şi Kasza Benedikt, 1497 şi 1503 un anume Gyuredi Janos, 1504 Harami Laszlo, 1511 Veremi Ioan şi Benedikt, Gyuredi Janos şi Porkolab Gergely, 1520 Kalocsa Benedict, Vas Gheorghe şi Soroglyan Andrei, 1539 Babos Elek şi probabil încă alţii.

Legătura dintre Pavel Chinezu, comite de Timiş între 1478-1494 şi opiniile privind originea lui din Satchinez sunt controversate. Ioan Haţegan susţine că ar fi de origine română şi de undeva din Banat şi că singura problemă ar fi că una dintre cele trei toponime care conţin sintagma Knez, kneaz din Banat ar putea preciza care ar fi satul de unde provine Pavel Chinezu. Părerea lui Valeriu Iutchin este aceea că Pavel Chinezu este sigur originar din Satchinez. Argumentele folosite în monografia sa "Pavel Chinezu" sunt legendele existente despre un fiu de morar care s-ar fi tras din localitatea Satchinez.

Ioan Drăgan din Cluj, susţine, plecând de la informaţiile umanistului Gaspar Heltai făcute la circa 80 de ani de la moartea lui Pavel Chinezu, că acesta provine de fapt din Ungaria Superioară, Comitatul Abanj, unde există posesiunile, satele, Kikizs-ul Mare si Kikizs-ul Mic de la care şi-ar trage numele Pavel Chinezu.

Tradiţia locală spune că aici s-ar fi aflat o cetate a lui Pavel Chinezu, pe locul unde astăzi se mai află o movilă numită “Gomila” şi că nu departe de fosta cetate ar fi existat moara lui Pavel Chinezu, în locul care se numeşte “Cotul Morii”. Pentru primele 3 decenii ale vieţii sale lipsesc mărturiile documentare, numele să fiind amintit cu prilejul unei întâlniri avute cu tânărul rege Matia, pe la începutul domniei acestuia.

Preview document

Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 1
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 2
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 3
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 4
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 5
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 6
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 7
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 8
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 9
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 10
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 11
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 12
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 13
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 14
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 15
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 16
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 17
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 18
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 19
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 20
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 21
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 22
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 23
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 24
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 25
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 26
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 27
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 28
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 29
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 30
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 31
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 32
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 33
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 34
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 35
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 36
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 37
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 38
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 39
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 40
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 41
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 42
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 43
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 44
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 45
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 46
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 47
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 48
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 49
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 50
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 51
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 52
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 53
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 54
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 55
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 56
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 57
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 58
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 59
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 60
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 61
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 62
Rezervatia Naturala - Satchinez - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Rezervatia Naturala - Satchinez.doc

Alții au mai descărcat și

Conservarea Biodiversitatii Forestiere in Parcul National Cheile Nerei – Beusnita

I – Prezentare generala 1.1. Scurt istoric „Parcul National Cheile Nerei - Beusnita” s-a constituit in anul 1943, prin Jurnalul Consiliului de...

Insulele Galapagos

INTRODUCERE Am ales ca temă de proiect Insulele Galapagos deoarece, datorită izolării lor, s-a putut dezvolta o lume vegetală şi animală aparte....

Monitorizare Biodiversitate

ARGUMENT Prin biodiversitate intelegem intreaga gama a modalitatilor prin care se manifesta viata, cu toate formele ei de existenta si de...

Metode pentru Conservarea Biodiversității

ARGUMENT Conservarea biodiversităţii a devenit sau ar trebui să devină, una din cele mai urgente şi importante probleme ale omenirii. Este...

Caracteristici Ecologice ale Padurii Luncavita

CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII Biodiversitatea este o funcţie de relaţie între numărul de indivizi şi cel de specii Cuprinde trei niveluri de...

Studiul Bicarbonatilor Carbonatilor Si Substantelor Oxidabile Din Apa Potabila Si De Rau Zona Piatra Neamt

Pe Pamânt nu exista organism animal sau vegetal care sa poata supravietui în absenta apei. Ca urmare, apa are o importanta covârsitoare pentru...

Evaluarea Impactului Ecologic

Etapa I I.Date generale 1.1 Denumirea societăţii UE Borzeşti II 1.2 Amplasament, suprafaţa ocupată Amplasamentul UE Borzeşti II a fost ales în...

Specii pe cale de dispariție din România

Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent. Suprafata Carpatilor din Romania...

Te-ar putea interesa și

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Timiș

INTRODUCERE Turismul reprezinta o activitate permanenta a omului modern, având implicatii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic,...

Evaluarea Potențialului de Dezvoltare a Ecoturismului

Patrimoniul natural al Republicii Moldova ca potenţial de dezvoltare a ecoturismului Republica Moldova, o ţară mică din sud-estul Europei, cu o...

Determinarea Decalajului Regional dintre Județele Vrancea și Timiș

I Caracteristi generale ale judetului 1.Caracteristici generale ale judeţului Vrancea Numele ” Vrancea ” este pentru prima data atestat...

Studiu privind evoluția unor indicatori de calitate ai apei pe cursul râului Bega

Introducere „Apa este cel mai bun lucru” (Pindar, sec. V î. Ch.) Corpul nostru este alcătuit în proporţie de 80% apă. La naştere proporţia este...

Delta Dunării - perspectivele ecoturismului în România

Capitolul I. Ecoturismul. Teoretizarea elementelor fundamentale 1.1. Ecoturismul. Concept, definire În prezent nu există o definiţie unanim...

Economie europeană - România

Denumire: România Acest nume a fost adoptat în 1862, după fondarea statului-naţiune prin unirea celor două Principate româneşti, Valahia şi...

Descrierea zonei Banatului

I.INTRODUCERE -Localizare si delimitare- Banatul este o provincie istorica care cuprinde zone din Romania, Serbia (Banatul Sarbesc) si o mica...

Zona Banatului. Produs turistic extern

I.Argument Regiunea Banatului se gaseste in partea vestica a tarii si este compusa din judetele Caras-Severin, Timis si Arad. Cu forma sa de...

Ai nevoie de altceva?