Scheme de epurare și indicatori de caracterizare a apelor uzate din industria hârtiei

Introducere

În foarte multe cazuri epurarea apelor uzate este un proces în care se investesc atât resurse umane cât și financiare. De cele mai multe ori epurarea apelor uzate nu este de cea mai bună calitate, iar receptorii naturali în care sunt deversați efluenții sunt contaminați cu diferiți compuși organici și anorganici.

În funcție de problemele întâlnite în epurarea apelor uzate, sunt efectuate tratamente personalizate, adaptate aplicației.

Asocierea celor trei faze de epurare, mecanică, chimică si biologică a fost concepută in vederea obtinerii unui randament sporit de indepărtare a impuritătilor existente in apele reziduale brute, pentru redarea lor in circuitul apelor de suprafată la parametrii avizati de normele in vigoare.

Efectuarea anchetei statistice pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate are drept scop principal obţinerea unor informaţii necesare fundamentării politicii naţionale a României în domeniul mediului şi apelor, asigurarea datelor solicitate de către Eurostat în vederea integrării ţării noastre în sistemul informaţional general al Uniunii Europene asigurându-se astfel armonizarea statisticii de mediu din România cu standardele şi normele Uniunii Europene.

Prin efectuarea anchetei statistice pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate se urmăreşte obţinerea informaţiilor necesare privind cantităţile de ape uzate şi de poluanţi evacuate în receptori naturali prin intermediul diverselor tipuri de canalizare, cu sau fără epurare.

Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea de către om de ape uzate. Prin urmare, principala măsură practică de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă este să epurăm apele uzate. Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de canalizare, ele sunt mai simple la poluanţi industriali, dar foarte vaste şi complicate în cazul canalizării localităţilor, deoarece trebuie să preia ape uzate fecaloid-menajere de la un foarte mare număr de surse; toate chiuvetele, wc-urile, căzile de duş sau baie. Apele acestea trebuie apoi conduse la staţia de epurare de unde apoi de regulă sunt restituite în emisar, de obicei un rîu.

1.Precizări generale privind emisiile în apă şi epurarea apelor uzate

Poluarea apelor poate fi naturală, datorată fenomenelor meteorologice (ploi, furtuni) precum şi structurii şi compoziţiei rocilor prin/peste care circulă, şi/sau artificială, provocată de activităţile umane, economice sau domestice în urma cărora rezultă ape uzate (poluate).

Apele uzate sunt emisii lichide care în cele mai multe cazuri sunt evacuate în ape de suprafaţă, în receptori secundari sau intermediari care sunt solul sau apele subterane. Emisiile pot fi clasificate, în principal, în funcţie de tipul activităţii în urma cărora rezultă sau în funcţie de tipul sursei care le produce.

Categoriile majore de emisii în ape sunt:

• evacuări directe, fără epurare a apelor uzate sau cu incertitudine asupra epurării acestora;

• evacuări în bazine ( rezervoare) de stocare, colectate periodic şi apoi evacuate cu sau fără epurare;

• evacuări de către staţii de epurare a apelor uzate industriale sau orăşeneşti.

1.1.Formarea apelor uzate, tipuri de surse de poluare a apelor

Apele uzate afectează calitatea apelor de suprafaţă (receptorul) în care sunt evacuate direct proporţional cu debitul de apă uzată şi cu concentraţia poluanţilor pe care aceasta le conţine. Influenţa asupra apelor receptorului este cu atât mai mare cu cât debitul/volumul receptorului este mai mic. În cazul evacuării apelor uzate în lacuri sau în Marea Neagră trebuie ţinut cont de faptul că evacuarea apelor uzate asupra receptorului are şi un caracter cumulativ, cantitatea de poluanţi evacuată acumulându-se în timp.

Poluarea apei – orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limita admisibilă, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală, în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996).

Poluarea apei înseamnă introducerea directă sau indirectă (ca rezultat al activităţii umane), a unor substanţe sau a căldurii, care pot dăuna sănătăţii umane precum şi calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, activităţi care pot conduce la pagube materiale ale proprietăţii, sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile, precum şi alte folosinţe legate de apă.

Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orăşeneşti, industriale, pluviale şi de drenaj) sunt cele colectate într-un sistem de canalizare şi evacuate în receptor natural prin conducte sau canale de evacuare.