Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 4 fișiere: doc, ppt
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 5954
Mărime: 7.79MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.univ.dr. Florina Bran, Lect.univ.dr. Ildiko Ioan
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI FACULTATEA ECONOMIA AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

Cuprins

Introducere

Cap. I : Habitate si ecosisteme in Delta Dunarii

1.1 Flora

1.2 Fauna

1.3 Ecosisteme

Cap. II : Caracteristicile padurilor din Delta Dunarii

2.1 Padurea Letea

2.2 Padurea Caraorman

Cap. III : Analiza indicatorilor de stare pentru ecosistemele forestiere

3.1 Fondul forestier si functia economica a padurilor

3.2 Suprafete impadurite, starea de sanatate a padurilor

3.2.1 Suprafete impadurite

3.2.2 Starea de sanatate a padurilor

Cap. IV: Posibilitatea de valorificare a ecosistemelor de padure in subtextul regimului de rezervatie a biosferei

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

INTRODUCERE

La capătul unui drum ce depăşeste 2840 km colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 16000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una dintre marile zone umede ale planetei.

Actuala configuraţie morfohidrografică a Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii dintre fluviu şi mare în perioada Holocenului. La începutul Holocenului, când nivelul mării a crescut până aproximativ la nivelul actual, exista aşa-numitul golf al Dunării. La gura acestui golf, între promontoriul Jibrieni, la nord şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ la sud, s-a format cordonul iniţial Letea-Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul ţărmului dintr-o zonă situată la nord, la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului.

Cel mai vechi braţ al Dunării, braţul Sf. Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj situat în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării: Delta Sf. Gheorghe I.

Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin aluvionare a braţului Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente şi a început să-şi formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.

În acelaşi timp, în partea sudică a zonei s-a format o mică deltă secundară Delta Cosnei datorită braţului secundar Dunavăţ. Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp ce braţul Chilia, la nord şi Sf. Gheorghe, la sud şi-au construit propriile lor delte: Delta Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II. Aceste două delte sunt formate din material sedimentar dunărean în timp ce materialul transportat de curentul litoral se acumulează la nord de braţul Chilia şi constituie formaţiunea Jibrieni.

Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a nivelului Mării Negre, care a creat condiţiile unei puternice aluvionări având drept consecinţe meandrări şi ramificaţii ale braţelor principale.

Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO.

Cateva caracteristici impotante ale Valorii universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt:

- Unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei;

- Suprefata 580000 ha – 2,5 % din suprafata Romaniei (locul 22 intre deltele din lumii si locul 3 in Europa, dupa Volga si Kuban);

- Una dintre cele mai mari zone umede din lume – ca habitat al pasarilor de apa;

- Cea mai intinsa zona compacata de stufarisuri de pe planeta;

- Un muzeu viu al biodiversitatii, 30 de tipuri de ecosisteme;

- O banca de gene naturala, de valoare inestimabila pentru patrimonial natural universal.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- Convenţia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1990. Valoarea patrimoniului natural şi eficienţa planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005).

Preview document

Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 1
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 2
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 3
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 4
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 5
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 6
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 7
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 8
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 9
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 10
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 11
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 12
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 13
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 14
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 15
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 16
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 17
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 18
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 19
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 20
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 21
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 22
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 23
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 24
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 25
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 26
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 27
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 28
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 29
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 30
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 31
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 32
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 33
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 34
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 35
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 36
Starea ecosistemelor de pădure din Delta Dunării - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Starea Ecosistemelor de Padure din Delta Dunarii
    • CUPRINS.doc
    • prezentare.ppt
    • prima pag.doc
    • Sstarea ecositemelor de padure din Delta Dunarii.doc

Alții au mai descărcat și

Biodiversitatea ecosistemelor acvatice curgătoare și stătătoare

ARGUMENT Umanitatea este ea însăşi o parte a biodiversităţii şi existenţa noastră în lume ar fi imposibilă fără aceasta. Calitatea vieţii,...

Delta Dunării

Delta Dunarii este situata în partea de est a Romaniei, la extremitatea sud-estica a Ucrainei si se prezinta în forma clasica a literei delta,...

Lacurile de pe litoralul Mării Negre

Introducere Dobrogea, prin pozitia sa geografica, evolutia paleogeografica si recenta (pleistocen si holocen) si caracteristicile climatului...

Lacurile litorale românești

Scopul lucrării este de a descrie lacurile litorale de la ţărmul Mării Negre, cu exemple, precum şi precizarea importanţei şi necesitatea...

Antropizarea peisajelor din Delta Dunării

Introducere Există un loc miraculos în Europa unde natura se păstrează virgină, neatinsă de mâna omului, loc de vacanţă ideal, un spaţiu magic...

Pădurile de foioase

Padurile alcatuiau una din marile bogatii naturale ale Romaniei. Suprafata impadurita ocupa 70% din intinderea totala a tarii. Despadurirea...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Te-ar putea interesa și

Studiul calității principalilor factori de mediu în rezervația biosferei Delta Dunării pe teritoriul României

CAPITOLUL 1: APA 1.1. Calitatea apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" Dunãrea, ecosistemul deltaic precum şi...

Dobrogea Turistică

INTRODUCERE Potenţialul turistic şi valorificarea acestuia în Dobrogea ar trebui sǎ fie o prioritate pentru România, deoarece Dobrogea este o...

Ecoturismul în România - studiu de caz Delta Dunării

Introducere Tema aleasă spre analiză se numeşte „REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII” şi cuprinde mai multe capitole şi subcapitole în care se...

Județul Covasna

Agentia de Protectie a Mediului Sfantu Gheorghe este institutie publica descentralizata a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu sarcini...

Instituțiile Mediului în România

CAPITOLUL I • CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. OCROTIREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - PROBLEMA VITALA A LUMII CONTEMPORANE Din cele mai vechi timpuri, omul...

Proiect Geografie - Delta Dunării

Un tinut exotic cu peste 1.200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent peste 300 de specii, printre...

Monitorizarea calității mediului - Sfântul Gheorghe

Braţul Sfântul Gheorghe 1.Localizare Braţul Sfântu Gheorghe este cel mai sudic braţ al Dunării, până la vărsarea acesteia în Marea Neagră, în...

Comunicarea în cadrul ministerului mediului și pădurilor

Ministerul Mediului este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. În prezent...

Ai nevoie de altceva?