Starea Generala a Mediului în Sibiu

STAREA GENERALA A MEDIULUI ÎN SIBIU

CAP. 1 CADRUL NATURAL

- Asezare si populatie

Judetul Sibiu se afla situat în centrul tarii, între 47017’ latitudine nordica 450 28’ latitudine sudica, respectiv 24o 57’ longitudine estica si 23035’ longitudine vestica.

Aflându-se în partea sudica a Transilvaniei, judetul este strajuit de Muntii Fagarasului si Cibinului. La nord, se învecineaza cu judetul Mures, la est cu judetul Brasov, la sud cu judetele Arges si Vâlcea, iar la vest cu judetul Alba.

- Relieful

Relieful judetului se caracterizeaza morfologic si genetic printr-o mare complexitate de aspecte, cuprinzând pe teritoriul sau munti, dealuri domoale, vai largi si depresiuni cuibarite la poalele muntilor.

- Reteaua hidrografica

Judetul Sibiu are o bogata retea de ape care apartin celor doua bazine hidrografice: BH Olt cu o suprafata de 3.382 km2 (62,25 % din suprafata judetului) si Bh Mures cu 2.095 km2, (38,56 % din suprafata judetului) însumând un numar total de 1.937 km2 de râuri.

Se prezinta în tabelul urmator lungimile de râuri repartizate pe cele doua bazine hidrografice:

- Hidrogeologia

Studiul pânzei freatice de pe teritoriul judetului Sibiu s-a facut prin numeroase foraje cu adâncimi cuprinse între 8-25 m si adâncimi exceptionale de 80-120 m (în municipiul Sibiu).

Caracteristicile apelor pânzei freatice de pe teritoriul judetului Sibiu depind de :

- relatia directa cantitativa între debitul si cantitatea de precipitatii cazuta în bazinul de colectare;

- interactiunea cvasigenerala între nivelul ei si râul în care debuseaza (în zona albiei minore a acestuia);

- chimismul natural al apei freatice determinat atât de componenta si solubilitatea rocilor cu care se afla în contact cât si – în zona de influenta – de chimismul râului cu care se afla în interactiune;

- actiunea impurificatoare datorita activitatilor antropice din judet.

ASPECTE ALE STARII DE MEDIU PE PLAN LOCAL

Controlul calitatii mediului pe plan local reprezinta principalul sistem de punere în evidenta a aspectelor legate de poluare. Acest sistem este utilizat în arealul sursei poluatoare, în imediata sa apropiere, sau într-o zona de impact a mai multor surse de poluare.

Controlul calitatii mediului pe plan local poate evidentia intensitatea poluarii cu anumite substante, fluctuatiile acestora în functie de factorii de mediu, climatici, hidrologici, pedologici sau biotici. El evidentiaza efectele de scurta sau lunga durata, daca poluarea a fost oprita sau nu, ce remanenta are aceasta pe plan local.

Urmând cele trei arii sectoriale de investigatie: aria de investigatie în teren, aria de investigatie în laborator si aria de management al informatiilor pe plan local, în judetul Sibiu starea de mediu în prezent se prezinta astfel:

STAREA DE CALITATE A APELOR

- Evaluarea calitatii apelor curgatoare de suprafata s-a facut în baza prelucrarilor analitice obtinute în 27 sectiuni de control pe râurile din cele doua bazine hidrografice BH Olt si BH Mures.

Din totalul de 476 km de râuri supravegheate : 30 % reprezinta categoria I de calitate, 37 % categoria a II-a de calitate, 20 % categoria a III-a de calitate si 13 % degradat.

Este de remarcat faptul ca aproximativ 67 % din tronsoanele expertizate sunt de categoria I si a II-a de calitate, categorii ce fac posibila utilizarea apei în diferite scopuri si doar 20 % din categoria a III- a si degradat, calitate ce limiteaza natura folosintelor.

Coeficientii generali de poluare, ca expresie a gradului de încarcare cu poluanti pe râurile din judet au în general valori subunitare, exceptie facând valorile lunilor februarie, iulie si august.

- Supravegherea celor trei acumulari ce constituie surse de alimentare cu apa evidentiaza categoria de calitate si stadiul trofic si se prezinta astfel:

- Gura Râului - categoria I , mezotrof;

- Sadu - categoria I , oligo-mezotrof;

- Ighis - categoria a II-a , mezo-eutrof.

STAREA DE CALITATE A AERULUI

Supravegherea imisiilor în judetul Sibiu s-a facut în 5 zone: Sibiu, Agnita, Arpas, Copsa Mica si Medias, urmãrind concentratia de noxe gazoase, pulberi în suspensie si sedimentabile.

Deoarece în fiecare zona exista mai multe puncte de prelevare, pe langa medierea in timp s-a facut si o mediere spatiala.