Starea Mediului în Judetul Vaslui

Capitolul 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE

1.1. Date generale ale judeţului

Situat în partea central estică a Podişului Moldovei, Judetul Vaslui are o suprafata de 5318 kmp, ce reprezinta 2,23% din suprafata tarii.

Relieful judetului este format din ansambluri de culmi şi văi largi orientate, în majoritatea situaţiilor, N-S. Din punct de vedere al altitudinii, relieful judeţului Vaslui variază între înalţimile cele mai mari ce se găsesc în bazinul Racovei (485 m - Dealul Mângaralei, 465 m în Dealul Răzeşti, 461 m în Dealul Schitului) şi înălţimea minimă de 10 m din lunca Prutului. Aspectul general al podişului este de dealuri înalte cu plaiuri uşor ondulate, cu o altitudine medie de 110 m.

Spre văile Bârlad şi Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanţi abrupţi, modelaţi intens prin procese de alunecare şi torenţialitate. În sud culmea se lăţeşte aproape ca un podiş în Colinele Măluşteniului. Către Valea Elanului văile torenţiale coboară spre est si sud-est de la 250 m la 100m.

Între colinele Tutovei si cele ale Fălciului se desfăşoara Culoarul Bârladului (cca 152 km lungime) format dintr-o luncă ce se lărgeşte treptat din amonte (1-2 km) spre aval (3-4 km) şi din mai multe niveluri de terase; versanţii- drept în cursul superior, şi stâng- în aval de Crasna, sunt abrupţi. În estul judeţului, pe cca. 150 km, se află Valea Prutului cu un şes aluvial larg şi mai multe terase.

Tabel 1.1.2 Altitudinea principalelor localităţi

Denumirea localităţii Altitudinea

Vaslui 110 m

Bârlad 225 m

Huşi 177 m

Negreşti 339 m

Obarşeni 480 m

Sub aspect hidrografic, teritoriul judeţului Vaslui aparţine bazinului râului Prut, care colectează afluenţii din partea de est şi sud-est, şi bazinului râului Siret, din care râul Bârlad drenează cea mai mare suprafaţă a judeţului (peste două treimi). Râul Bârlad, afluentul Siretului, izvorăşte din apropierea Curmăturii- pe Valea Ursului, la o altitudine de 370m şi are o pantă medie de la izvoare la vărsare de 1.38 ‰. Afluenţii principali pe partea stângă sunt: Sacovăţ, Durduc, Rebricea, Vasluieţ, Crasna, Jarovăţ şi pe partea dreaptă: Buda, Racova, Simila şi Tutova.

Râul Prut izvorăşte de pe versantul NE al Muntelui Cernahora (Ucraina) şi are la vărsarea în fluviul Dunărea o suprafaţă totală de bazin de 28.396 kmp şi o lungime de 953 km. La intrarea în judeţ, imediat în amonte de sistemul hidrogafic Drânceni, totalizează o suprafaţă de bazin de 22.630 kmp şi o lungime de 675 km, iar la ieşire, în amonte de vărsarea râului Elan, o suprafaţă de bazin de 25.768 kmp şi o lungime de 846 km. Principalii afluenţi pe care îi primeşte Prutul din judeţ sunt: Sărata şi Elanul.

Lacurile de pe teritoriul judeţului Vaslui sunt preponderent de natură antropică, construite în scopul satisfacerii diverselor folosinţe şi combaterii inundaţiilor. Cele mai importante sunt acumulările: Căzăneşti pe râul Durduc, Soleşti pe râul Vasluieţ, Puşcaşi pe râul Racova, Mânjeşti pe râul Crasna, Râpa Albastră pe râul Simila şi Pereschiv, care au toate prevăzute şi volume de apărare împotriva inundaţiilor. În afara acestora există o serie de acumulări construite special pentru prevenirea inundaţiilor ca de exemplu: Delea pe râul Delea, Tăcuta, Rediu pe Rediu, Moara Domnească pe râul Fereşti, Pungeşti pe Gârceanca, şi Roşieşti pe Idriciu şi încă cca. 80 de iazuri, crescătorii sau alte acumulări mici, amplasate pe diverse râuri: Simila, Racoviţa, Buda, Gugeşti etc. Lacurile naturale sunt puţine la număr. Mai importante sunt cele din lunca Prutului: Grosu, Ulmu, Broscăria şi Hârteşti.

Datorită poziţiei pe glob, 46° 40' lat. N, în partea extrem estică a României, judeţul Vaslui are clima temperat continentală, proprie Europei răsăritene. Sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara- aerul uscat continental sau tropical. În perioada caldǎ a anului, seceta este un fenomen accentuat şi frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice.

Tabel 1.1.3. Temperatura ambientală, precipitaţii atmosferice în anul 2007

Temperatura ambientală Precipitaţii atmosferice

Un fenomen destul de frecvent este seceta, regimul pluviometric fiind considerat secetos în anul 2007, având ca lună de maxim luna august (Staţia meteo Bârlad) – 161,8 l/m2 şi ca lună de minim luna mai, când Statiile Meteo Huşi şi Bârlad au înregistrat cantităţi nesemnificative de precipitaţii.

b. Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora

Din punct de vedere pluviometric, în anul 2007, au existat mari diferenţieri la nivel lunar. De exemplu, în luna septembrie, cantitatea de precipitaţii înregistrată la Vaslui a fost de 130,6 l/mp, iar la Huşi de1,38 l/mp. Pe ansamblu, judeţul Vaslui s-a confruntat în 2007 cu fenomenul de seceta extremă, staţiile meteo înregistrând valori pentru cantităţile de precipitaţii sub norma climatologică specifică.

Tabel 1.1.5. Situaţia pagubelor provocate de inundaţii, în judeţul Vaslui, în perioada 2004 2007

Număr localităţi afectate Număr de locuitori decedaţi Număr gospodării

afectate Număr

obiective

socio-

economice

afectate Ha teren agricol afectat Km infrastructura afectată

Drumuri naţionale Drumuri judeţene Drumuri comunale Căi ferate

1.2. Resursele naturale

Resursele naturale reprezintă o componentă esenţială a patrimoniului naţional şi se clasifică în:

- inepuizabile: energie eoliană, solară, termală şi a valurilor;

- epuizabile: minerale, combustibili fosili, apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică.

Elementele naturale ale mediului sunt resurse epuizabile şi se clasifică în resurse neregenerabile şi resurse regenerabile.