Structura unei stații de epurare pentru o localitate cu 32 000 locuitori

Sa se stabileasca structura si sa se dimensioneze obiectele tehnologice ale statiei de epurare ale unei localitati cu 32 000 locuitori in care se gasesc:

- Fabrica de conserve : - productie de 15 t/ zi

- personal : 190 oameni : - 20 la birouri

- 50 grupa I

- 60 grupa II

- 60 grupa VI a

- 10 cladiri

- volumul maxim al unei cladiri este de 22000 m3

- Fabrica de incaltaminte : - productia de 625 perechi/zi

- personal : 210 oameni : - 20 la birouri

- 80 grupa I

- 60 grupa II

- 50 grupa IV

- 13 cladiri

- volumul maxim al unei cladiri este de 17000 m3

- Crescatorie de taurine : - 1030 de capete - 430 vaci cu lapte

- 150 junici 18 – 27 luni

- 150 viţei 0 – 6 luni

- 150 tineret bovin 6 – 18 luni

- 150 tineret bovin la îngrăşat 6 - 24 luni

- personal : 120 oameni - 10 birouri

- 50 grupa I

- 60 grupa II

- 40 cladiri

- volum maxim 12 000 m3

- Combinat rate : - 70.000 capete - 40 000 găini adulte rase uşoare

- 30 000 tineret înlocuire rase uşoare

- personal : 65 de oameni - 5 la birouri

- 20 grupa I

- 40 grupa II

- 5 cladiri

- volumul maxim 10 000 m3

Cuprins:

CAPITOLUL 1

STUDIUL DOCUMENTAR CU PRIVIRE EPURAREA APEI UZATE URBANE

Apele uzate sunt apele rezultate in urma consumului din centrele urbane sau activitatile industriale si agro-zootehnice. Acestea sunt preluate din sistemul de canalizare al localitatilor si deversate intr-un emisar. Pentru a nu polua emisarul, inainte de deversare, apele uzate sunt epurate in statii specializate care au ca obiectiv principal indepartarea substantelor in suspensie, coloidale in solutie a substantelor toxice si microorganismelor in scopul aducerii apelor la o calitate cat mai apropiata de cea initiala pentru protejarea mediului inconjurator.

Statiile de epurare grupeaza constructiile si instalatiile pentru epurarea apelor uzate, putand fi locale sau generale.

Statiile de epurare locale (numite si de preepurare) au rolul de a epura apele uzate pana la un grad de epurare necesar spre a fi date in retelele publice (orasenesti) sau uzinale de canalizare, precum si pentru valorificarea anumitor substante pe care le contin.

Statiile de epurare generale se prevad cu larga perspectiva de dezvoltare, stiut fiind faptul ca amplasamentul lor impune si trasee corespunzatoare ale colectoarelor principale, care sunt, in general, costisitoare si greu de modificat.

Epurarea apelor uzate cuprinde doua mari grupe de operaţii succesive:

• reţinerea sau neutralizarea substanţelor nocive conţinuţe in apele uzate;

• prelucrarea substanţelor rezultate din prima operaţie, denumite namoluri.

In urma acestor operatii vor rezulta ca produse finale:

• ape epurate in grade diferite care sunt varsate in emisar sau pot fi valorificate in irigaţii sau alte folosinte;

• namoluri care sunt valorificate, depozitate sau descompuse.

In procesul de epurare al apelor uzate se pot utilize urmatoarele categorii de

metode:

• Metode mecanice

• Metode chimice

• Metode biologioce

Aceste metode se combina adeseori deoarece, in actualul stadiu al tehnicii numai in acest fel se pot obtine gradele de epurare necesare, grade cat mai ridicate necesare evacuarii in emisar.

Figura 1: Schema tehnologica a unei statii de epurare

Metodele mecanice aplicate apelor uzate urbane constau in:

- Retinerea corpurilor si suspensiilor grosiere din apa uzata ;

- Sedimentarea sau decantarea pentru separarea materiilor solide, fine in suspensie;

- Flotarea pentru separarea grasimilor si uleiurilor;

- Filtrarea, centrifugarea aplicate pentru deshidratarea namolurilor;

- Dezinfectarea cu raze U.V.

Metodele chimice aplicate apelor uzate urbane constau in:

- flocularea-coagularea suspensiilor coloidale din apa uzata prin introducerea de reactivi (agenti floculanţi/coagulanţi);

- dezinfectarea chimica a apelor uzate (clorinare si ozonizare).

Metode biologice aplicate apelor uzate urbane constau in:

- epurare biologica naturala a apelor uzate(pe campuri de irigare si infiltrare, iazuri si lagune biologice) si namolurilor (in bazine deschise de fermentare);

- epurarea biologica artificiala a apelor uzate (in bazine cu namol activ, filtre biologice) si a namolurilor (concentratoare si ingrosatoare de namol, fermentoare)

In mod curent, la debite si incarcari mari, se utilizeaza astazi o metoda de epurare care inglobeaza o treapta mecanica si una chimica sau o epurare mecano-biologica.

1.1 Metode si scheme de epurare

Diferentierea metodelor de epurare ale apelor uzate menajere se face in mod curent dupa natura apelor uzate, independent de fenomenele care se produc la prelucrarea substantelor retinute, spre deosebire de apele uzate ale anumitor industrii, la care scopul principal al epurarii este recuperarea substantelor valorificabile (de exemplu fenoli, substante extractive etc ), metodele de epurare diferentiindu-se dupa aceste operatii productive.

Schita care reprezinta succesiunea si amplasarea obiectelor principale din statia de epurare cu aratarea pozitiilor relative intre ele, precum si indicatii asupra fluxului tehnologic al apei, al namolului, al energiei electrice, al aburului si al altor agenti necesari epurarii, constituie schema de epurare.

Prin prezentarea schemelor de epurare se urmareste indeosebi evidentierea proceselor tehnologice adoptate pentru epurarea apei si pentru prelucrarea namolurilor. Din schema nu vor rezulta totalitatea caracteristicilor instalatiei (grad de epurare, consum de abur, consum de energie etc. ) si nici solutiile de constructie sau de fundare. De asemenea, de cele mai multe ori nu se indica in schema toate elementele constructive ale instalatiilor de deservire (pompele de la rezervoarele de fermentare etc.).

Aplicarea unor anumite metode de epurare, chiar pentru aceeasi apa uzata, se poate realize prin diferite tipuri de constructii si instalatii. Alegerea solutiei optime depinde de mai multi factori, o deosebita importanta avand criteriile tehnico-economice.

Pentru prelucrarea substantelor continute in apele menajere uzate se folosesc metode avand efecte distructive sau regenerative.