Cuprins
- CAP I. INTRODUCERE 6
- I.1 Poluarea mediului înconjurător 6
- I.2 Factori chimici de poluare 8
- I.3 Factorii biologici de poluare 12
- I.4 Surse de poluare din agricultură şi industria alimentară 13
- I.5 Factorul de mediu - apa 19
- I.5.1 Sursele de apă din natură 19
- I.5.1.1 Surse subterane 20
- I.5.1.2 Surse de suprafaţă 21
- I.5.1.3 Surse meteorice.24
- I.5.2 Proprietăţile apei.24
- I.5.2.1 Proprietăţi organoleptice 24
- I.5.2.2 Proprietăţi fizico-chimice 25
- I.5.2.3 Proprietăţi biologice.26
- I.5.3 Cerinţe de apă 27
- I.5.3.1 Cerinţe de apă potabilă 27
- I.5.3.2 Cerinţe de apă industrială 27
- I.5.4 Poluarea apei 28
- I.5.4.1 Surse de poluare.29
- I.5.4.2 Legislaţie.31
- CAP. II. AMPLASAMENTUL. DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
- A STAŢIEI DE EPURARE 32
- II.1 Amplasamentul 32
- II.1.1 Hidrografia zonei 32
- II.1.2 Clima 33
- II.1.3 Solul 33
- II.1.4 Flora şi fauna 34
- II.1.5 Descrierea procesului tehnologic 34
- II.2 CALCULUL DE DIMENSIONARE AL STAŢIEI DE EPURARE 35
- II.2.1 Debite şi concentraţii 35
- II.2.1.A Debite.35
- II.2.1.B Poluanţi.36
- II.2.1.C Concentraţiile apelor uzate menajere.37
- II.3.1.D Gradul de epurare necesar.37
- II.3 INSTALAŢII DE DEPOLUARE.TIPURI ŞI VARIANTE CONSTRUCTIVE. SCHEMA TEHNOLOGICĂ. CALCULUL DE DIMENSIONARE AL DISPOZITIVELOR STAŢIEI DE EPURARE 42
- II.3.1 Treapta mecanică 42
- II.3.1.A Grătar cu curăţire mecanică tip Aqua-Guard 42
- II.3.1.B Desnisipator 43
- II.3.2 Treapta biologică 43
- II.3.2.1 Bazin de aerare, nitrificare şi denitrificare 43
- CAP.III. EPURAREA BIOLOGICĂ 45
- III.1 Metabolismul bacterian.45
- III.2 Creşterea şi multiplicarea celulară.46
- III.3 Epurarea biologică aerobă.48
- III.3.1 Biodegradabilitate şi tratabilitate.48
- III.3.2 Microorganismele în procesul de epurare.49
- III.4 Epurarea biologică cu nămol activ.50
- III.4.1 Variante ale procesului cu nămol activ.50
- III.4.2 Construcţii şi instalaţii.52
- III.5 Deranjamente în exploatare.54
- CAP.IV. LISTA CONFIGURAŢIEI COMPLETE A STAŢIEI DE TRATARE BIOLOGICĂ A APEI REZIDUALE MENAJERE.56
- IV.1 Condiţii de aplicare.56
- IV.2 Parametrii tehnici şi tehnologici calculaţi 58
- IV.3 Parametrii de operare 60
- IV.4 Date generale 61
- IV.4.1 Sistemul de tratare a apei uzate 61
- IV.5 Cerinţele pentru montarea staţiei 65
- IV.5.1 Cerinţe generale 65
- IV.5.2 Îndepărtarea unsorilor şi grăsimilor (uleiuri şi produse din ulei) 66
- IV.5.3 Omogenizarea curgerii 66
- IV.5.3.1 Parametrii de omogenizare.66
- IV.5.3.2 Omogenizarea hidraulică.67
- IV.5.3.3 Îndepărtarea reziduurilor.67
- IV.5.3.4 Îndepărtarea pietrişului.67
- IV.5.3.5 Procesarea sedimentului.67
- IV.5.3.6 Dezinfecţia apei reziduale.Detergenţi şi dezinfectanţi.68
- IV.6 Descrierea incintei tehnice 68
- IV.6.1 Construcţie.68
- IV.6.2 Dotări.69
- IV.6.3 Încălzire şi ventilare.69
- IV.6.4 Conducta pentru apă potabilă.70
- IV.6.5 Conexiuni.70
- IV.6.6 Instalaţia electrică.70
- IV.6.7 Tehnologie.70
- IV.7 Descrierea blocului de rezervoare 72
- IV.7.1 Echipament.72
- IV.8 Tehnologia staţiei de epurare biologică a apei uzate menajere 73
- IV.8.1 Tehnologia blocului de rezervoare ( patru linii tehnologice) 73
- IV.8.1.1 Rezervorul de nitrificare – denitrificare 74
- IV.8.1.2 Canal de întreţinere 75
- IV.8.1.3 Camera de coagulare 76
- IV.8.1.4 Rezervorul de sedimentare secundară 76
- IV.8.1.5 Staţia de pompare a sedimentului secundar 77
- IV.8.1.6 Compresoare 78
- CAP.V. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A STAŢIEI DE EPURARE………………………………………………………………………………………… 80
- V.1 Lista de control.80
- V.2 Randamentul stadiilor de epurare a apei uzate 83
- V.3 Caracteristici tehnice şi tehnologice.Bilanţ de materiale.86
- V.3.1 Caracteristici tehnice.86
- V.3.2 Caracteristici tehnologice.87
- CAP.VI. MONITORIZAREA PARAMETRILOR CHIMICI ŞI HIDROLOGICI AI APEI UZATE MENAJERE.89
- CONCLUZII.92
- BIBLIOGRAFIE 93
Extras din proiect
CAP.I. INTRODUCERE
I.1 Poluarea mediului înconjurător
Definită mai pe larg, poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale ale mediului peste anumite limite sau prezenţa unor elemente străine (dăunatori) în mediu, ca urmare a activităţii directe sau indirecte a omului sau ca urmare a unor fenomene naturale şi care duc la deteriorarea echilibrelor ecologice, a activităţilor ecologice şi a stării de sănătate, confortului fizic şi moral al omului.
Fenomenul de poluare este analizat din unghiul în care acesta influenţează în mod direct specia umană sau indirect, prin influenţa altor specii sau factori ai biotipului, dar care în final au influenţa tot asupra speciei umane.
Activităţile speciei umane, aflată îin continuă dezvoltare, reprezintă cauza principală a amplificării fenomenului de poluare.
Fenomenul de poluare a însoţit specia umană încă de la apariţie, dar modificările majore în sens negativ a componentelor mediului s-au făcute simţite în ultimile decenii.
Dezvoltarea explozivă a industriei, apariţia aglomerărilor urbane au avut şi au ca rezultat şi cantităţi din ce în ce mai mari de reziduuri a căror reciclare sau depozitare sunt greu de realizat din punct de vedere tehnic sau impun costuri foarte mari.
Cantităţile mari de reziduuri acumulate în apă, în aer şi în sol, au depăşit cu mult puterea naturală de transformare şi integrare în factorii de mediu. De asemenea, în ultimii ani au apărut reziduuri foarte toxice care nu pot fi transformate (reciclate). Toate acestea au dus la mari dezechilibre prin modificările apărute în cadrul unor specii şi chiar la dispariţia unor specii.
Considerând că legătura între creşterea populaţiei şi poluare este directă, se poate presupune că în viitor, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare în domeniul protecţiei mediului, viaţa să devină imposibilă la nivelul planetei noastre.
Deoarece specia umană este răspunzătoarea principală de creşterea poluării şi de apariţia unor noi surse de poluare, aceasta trebuie să analizeze urgent şi să aleagă calea de supravieţuire prin:
- neimplicarea în eliminarea sau diminuarea fenomenului de poluare, presupunând ca specia umană să se adapteze la factorii de mediu care se înrăutăţesc continuu. Acest lucru este
foarte puţin posibil având în vedere că sistemul natural de autoapărare al organismului uman nu are aceeaşi dezvoltare ca fenomenul de poluare.
- cercetarea factorilor poluanţi, corectarea tehnologiilor poluante şi găsirea soluţiilor privind reciclarea şi depozitarea deşeurilor.
- aplicarea principiului dezvoltării ecologice în orice domeniu prin: folosirea tehnologiilor nepoluante, exploatarea raţională a resurselor naturale ale Terrei, renunţarea la materiile prime şi materialele poluante sau care prin procesul de producere crează surse de poluare, găsirea unor noi surse de energie, etc.
Dacă prima măsură este greu de conceput, dar la ea se poate ajunge dacă nu se iau măsuri corespunzatoare de protecţie a mediului, ultimele două căi trebuie aplicate simultan din următoarele considerente:
- tehnologiile şi tehnicile prezente, deşi sunt poluante, ele sunt aplicate în continuare pentru producerea de bunuri materiale necesare speciei umane;
- îmbunătăţirea acestor tehnologii şi tehnici sub aspectul protecţiei mediului prin anihilarea substanţelor poluante deversate în mediu prin epurări complete;
- înlocuirea tehnologiilor şi tehnicilor depăşite moral şi fizic prin altele noi, concepute ecologic (ca metodă profilactică).
Ideal ar fi să se renunţe şi la calea a doua si toată activitatea speciei umane să se desfăşoare prin tehnologii şi tehnici nepoluante. În etapa actuală acest lucru nu este posibil, de aceea specialiştii din cercetare şi proiectare au o dublă misiune şi anume:
- conceperea şi proiectarea unor tehnologii şi tehnici nepoluante;
- conceperea şi proiectarea unor tehhnologii şi tehnici speciale de
transformare, neutralizare, depozitare şi distrugere a factorilor poluanţi.
Pentru îndeplinirea celei de-a doua misiuni, trebuie desfăşurată o complexă activitate de epurare artificială.
Din punct de vedere teoretic, epurarea este întotdeauna posibilă, dar practic ea este limitată din punct de vedere tehnic şi economic. Dacă analiza economică s-ar face pe termen îndelungat (pentru viitorul omenirii ), beneficiul ar fi inestimabil. La nivelul Terrei se desfăşoară un întreg
proces natural de combatere a poluării. Anularea pe cale naturală a surselor de poluare reductibile în apă, aer şi sol poartă denumirea de autoepurare.
Dar autoepurarea nu poate ţine ritmul creşterii factorilor poluanţi, de aceea omul trebuie să intervină din ce în ce mai mult în refacerea echilibrului în natură.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studii Privind Procedee si Instalatii pentru Epurarea Apelor Uzate Menajere.doc