Studiu Privind Impactul asupra Factorilor de Mediu a Investiției - Canalizare și Stație de Epurare în Letea Veche

Domeniu: Ecologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 86 în total

Cuvinte : 25485

Mărime: 381.88KB (arhivat)

Publicat de: Barbu Iordan

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tamba Niculina

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 6
1.1 Proprietăţile apei 7
1.1.1 Proprietăţi organoleptice 8
1.1.2 Proprietăţi fizice 9
1.1.3 Proprietăţi chimice 10
1.1.4 Proprietăţi biologice 11
1.1.5 Proprietăţi radioactive 11
1.2 Surse de apă 11
1.2.1 Surse de apă de suprafaţă 12
1.2.1.1 Râurile 12
1.2.1.2 Lacurile naturale şi artificiale 13
1.2.1.3 Apa mărilor şi oceanelor 16
1.2.2 Surse de apă subterană 17
1.2.3 Surse meteorice 18
1.3 Poluarea apei 19
1.3.1 Surse de poluare 19
1.4 Circuitul de utilizare al apei 21
1.5 Captarea apei 23
1.5.1 Captarea apei din surse subterane 23
1.5.2 Captarea apei din surse de suprafaţă 25
1.5.3 Captarea apei din râuri 26
1.5.4 Captarea apei din lacuri 27
1.5.5 Captarea apei din mare 27
1.5.6 Captarea apei meteorice 28
1.6 Tratarea apei 28
1.6.1 Principii de corectare a mirosului şi gustului apei 31
1.6.2 Procedee de tratare a apei 31
1.7 Epurarea apei 33
II. PREZENTAREA INVESTIŢIEI 38
2.1 Informaţii generale 38
2.1.1 Reglementări legislative privind canalizările şi amplasarea staţiilor de epurare 38
2.1.2 Denumirea investiţiei 39
2.1.3 Beneficiarul 39
2.2 Descrierea investiţiei 39
2.2.1 Date generale 39
2.2.2 Amplasament 40
2.2.3 Clima 40
2.2.4 Geologia şi seismicitatea 42
2.2.5 Categoria de importanţă a obiectivului 44
2.3 Durata de funcţionare 46
2.4 Profilul de activitate 46
2.5 Localizarea geografică şi administrativă 47
2.6 Procese tehnologice 48
2.6.1 Descriere de ansamblu a reţelei de canalizare 49
2.6.2 Descrierea funcţională şi tehnologică 54
III. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI
ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 67
3.1 Apa 67
3.1.1 Condiţii hidrogeologice de amplasament 67
3.1.2 Alimentarea cu apă tehnologică 68
3.1.3 Alimentarea cu apă potabilă 69
3.1.4 Managementul apelor 69
3.1.5 Protecţia calităţii apelor 70
3.2 Protecţia aerului 75
3.3 Protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor 77
3.4 Protecţia împotriva radiaţiilor 78
3.5 Protecţia solului şi subsolului 78
3.6 Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice 78
3.7 Protecţia aşezămintelor umane şi a altor obiective de interes public 79
3.8 Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament 79
3.9 Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase 80
IV. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 80
V. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 80
CONCLUZII 86
BIBLIOGRAFIE 87

Extras din proiect

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Indispensabilă vieţii, apa a însoţit evoluţia societăţii omeneşti, gradul de dezvoltare a unui popor putând fi apreciat şi după stadiul lucrărilor de canalizare şi aducţiune a apei.

Apa este substanţa cea mai răspândită de pe suprafaţa globului, constituind hidrosfera, cu un volum de [m3]. Procentual, volumul de apă dulce din fluvii, lacuri şi ape subterane reprezintă aproximativ 0,7%, apa mărilor şi oceanelor 97%, iar restul de aproximativ 2,3%, este înglobată în gheţari şi calote polare. În atmosferă exista cantităţi de apă sub formă de vapori şi nori. prin cantitatea mare de apă din straturile superioare, Pământul se deosebeşte fundamental de celelalte planete, care sunt sărace sau lipsite de apă. Deşi cantităţile de apă de pe planeta noastră sunt mari, totuşi sursele de apă care pot fi utilizate pentru consumul uman sau animal sau utilizări industriale sunt limitate, având în vedere cantităţile mari de apă cu salinitate ridicată sau pe cele blocate sub formă de gheţari. Distribuţia inegală a apei globului conduce la probleme de alimentare cu apă în zonele intens populate şi cu industrii dezvoltate.

Apa este componenta fundamentală a materiei vii, reprezentând în medie 80%. astfel, în organismul animalelor superioare procentul de apă este de 60-70% la microorganisme de 50% în alimente procentul este variabil de: carne (65%), mere (85%), lapte (90%) şi roşii (95%). valori foarte mari ale conţinutului de apă, de până la 98%, se întâlnesc la organismele marine (meduze, alge).

În aceeaşi măsură în care este necesară pentru existenţa şi evoluţia materiei vii, sub toate formele sale, apa este o componentă foarte valoroasă pentru activităţile umane, având o contribuţie importantă în dezvoltarea societăţii. Astfel primele aglomerări urbane s-au dezvoltat în jurul unor surse de apă, iar majoritatea activităţilor industriale, comerciale, din agricultură sau transport utilizează apa de diferite calităţi, în cantităţi ce depind de gradul de dezvoltare naţională sau regională. Utilizarea globală a apei, însumând cerinţele menajere, industriale şi agricole reprezintă aproximativ 250 m3/an/locuitor, cu discrepanţe mari: 100 m3/an/locuitor pentru ţările în curs de dezvoltare şi respectiv 1300-1500 m3/an/locuitor pentru ţările în curs de dezvoltare.

În asigurarea premiselor pentru dezvoltarea durabilă ("dezvoltarea care să permită garantarea satisfacerii necesităţilor de dezvoltare actuale, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi") managementul calităţii factorilor de mediu deţine un rol foarte important, toate programele de dezvoltare ale societăţii pe termen lung sau scurt, incluzând obligatoriu aceste aspecte. Din perspectiva consumurilor de apă actuale, dar şi prin corelarea cu cantitatea resurselor existente, managementului calităţii apelor reprezintă o componentă principală a managementului factorilor de mediu, datorită atât aspectelor legate de tratarea apelor în vederea potabilizării sau a consumului industrial, cât şi a celor privind generarea şi posibilităţile de epurare a apelor uzate, ape care, prin deversarea ulterioară, au un impact deosebit asupra calităţii apelor de suprafaţă. Dintre componentele principale managementului calităţii apelor se pot menţiona:

- analiza costurilor pentru pretratarea apei necesare consumului populaţiei sau în procese de producţie;

- monitorizarea calităţii efluenţilor produşi prin consum menajer sau industrial;

- minimizarea poluanţilor la sursă şi reducerea deşeurilor rezultate în procesele industriale evitând astfel impurificarea surselor naturale de alimentare cu apă;

- utilizarea unor tehnologii nepoluante, atât în cadrul proceselor industriale de producţie, cât şi pentru procesele de tratare a apelor sau de epurare a apelor uzate;

- introducerea unor standarde calitative mai stricte pentru efluenţii industriali, impunănd astfel epurarea finală a efluenţilor rezultaţi din procese productive.

1.1 Proprietăţile apei

În stare pură apa este un lichid limpede, fără culoare, fără gust şi fără miros, foarte puţin ionizată şi are cea mai mare căldură specifică. Apa pură nu există practic în natură, dar proprietăţile ei trebuie să fie cunoscute, deoarece în raport cu această apă, se stabileşte calitatea apelor naturale şi a celor folosite în activitatea omului.

Apa naturală conţine impurităţi dispersate sub formă de particule da natură minerală sau organică, dizolvate sau în suspensie, constituind antici, un sistem dispersat cu concentraţie redusă.

Substanţele dizolvate au un grad mare de dispersie moleculară sau ionică şi formează soluţii. Mărimea particulelor dispersate este, în general, sub 1 m. În apă se găsesc dizolvate: gaze (oxigen, azot, bioxid de carbon etc.), substanţe minerale (cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi de sodiu, de potasiu, de calciu, de magneziu etc.), precum şi substanţe organice.

Particulele aflate în suspensie coloidală sunt formate dintr-un număr mai mare de molecule, având mărimea particulelor cuprinsă între 1 100 m. Compuşii de fier, aluminiu, siliciu, precum şi unii compuşi organici proveniţi din descompunerea organismelor vegetale şi animale se găsesc în apă în suspensie coloidală.