Studiu privind Influența Crizei Financiare și Economice asupra Măsurilor de Protejare a Mediului

Fii schimbarea pe care doreşti să o vezi în lume

(Be the change you want to see in the world)

Mahatma Gandhi

Introducere

Pe zi ce trece planeta noastră suferă din ce în ce mai mult din cauza încălzirii globale. Nu avem decât o planetă. Nu avem încă una de rezervă, pe care să o putem folosi la nevoie. Aşadar trebuie să actionam să oprim acest fenomen care ne distruge planeta. Politica protejării mediului este doar partea vizibilă a icebergului. Trebuie să ne gândim şi la durabilitate: vom avea destule resurse pentru copiii şi nepoţii noştri? Potrivit OMS, anual 150 000 de persoane mor şi alte cinci milioane se îmbolnăvesc ca urmare a schimbărilor climatice. Deosebit de grave sunt consecinţele indirecte, precum inundaţiile, uscarea solului, distrugerea recoltelor, modificările în viaţa animalelor sau plantelor sau distrugerile provocate de fenomenele meteo. În ultima sută de ani, temperatura medie la nivel mondial a crescut cu circa 0,6°C, iar nivelul mării cu 0,17 m. În timpul acestei perioade, atât apa de mare cât şi resursele de apă dulce s-au încălzit cu 0,04°C, în timp ce temperatura la suprafață a crescut cu 0,6°C.

Context international

Schimbările climatice

Uniunea Europeana s-a convins că nu există o singură modalitate corectă de abordare a luptei împotriva schimbărilor climatice, şi că, pe de o parte, trebuie să acceptăm provocarea referitoare la politica în domeniul climei printr-o creştere dramatică a eficienţei şi printr-o mai bună gestionare a resurselor, iar pe de altă parte trebuie să fim pregătiţi să urmăm noi căi. E vorba aici nu de schimbări naturale sau oscilaţii ale climatului, ci de o creştere a temperaturii medii globale provocate de om, ca urmare a unui stil de viaţă care iroseşte resurse în loc să le conserve şi, astfel, nu este orientată către o dezvoltare durabilă, care să corespundă nevoilor generaţiei de acum, fără riscul de a pune în pericol generaţiile următoare.

Schimbările climatice sunt o problemă globală de mediu, ale căror cauze sunt de natură structurală. Un motiv îl reprezintă cu siguranţă utilizarea iraţională a resurselor planetei. Necesarul de resurse al planetei depăşeşte deja cu 25% capacitatea naturală a acesteia de regenerare. Prin modul nostru de a trăi, lipsim generaţiile următoare de mijloacele de subzistenţă. Pare de aceea absolut imperativ să se contracareze schimbările climatice şi efectele acestora prin măsuri politice pe baza unei perspective pe termen lung şi să se implementeze decizii pe termen lung în mod coerent, fără să se subordoneze obiectivelor politice pe termen scurt.

Un mod de viaţă mai sustenabil nu va fi posibil fără contribuţia economiei, ştiinţei, mediilor, societăţii civile organizate și a cetăţenilor. Este de aceea important să nu capitulăm în faţa complexităţii acestei probleme. Trebuie să arătăm o voință vizionară de schimbare şi calităţi de lider în politică, economie şi societate, pentru a răspunde la provocările economice, ecologice şi sociale cu care ne confruntăm în acest moment de răscruce pentru politica în domeniul mediului şi al energiei, dominat de o penurie acută de materii prime. Şi trebuie să acţionăm azi, pentru că de acţiunea noastră de azi depinde succesul de mâine.

Criza financiară şi economică

Economia globală se află într-un punct critic, prinsă între o scădere acută a cererii în multe dintre economiile avansate şi o inflaţie în creştere prezentă pretutindeni, cu precădere în economiile emergente şi în cele în curs de dezvoltare. La doi ani de la izbucnirea crizei pe pieţele financiare, echilibrul sistemului financiar internaţional continuă să fie fragil. Mai mult decât atât, preţurile bunurilor de bază, preţurile la energie şi alimente au luat avânt de la începutul ultimului trimestru al anul 2007, alimentând inflaţia şi reducând flexibilitatea politicilor monetare.

Încrederea mediului de afaceri şi a consumatorilor deopotrivă a suferit un declin semnificativ, la nivele cu mult mai scăzute decât media pe termen lung în multe sectoare şi regiuni. Producţia a început să scadă în numeroase economii avansate, amplificată şi de declinul cererii interne care se extinde mai mult decât fusese anticipat anterior. În unele cazuri, economiile avansate se află deja în recesiune, în timp ce inflaţia este ridicată.

Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei, PIB-ul Uniunii Europene ar urma să scadă cu 4% anul acesta şi să ajungă, în mare, la stabilitate în 2010. Principalele cauze ale recesiunii sunt agravarea crizei financiare mondiale, scăderea drastică a comerţului internaţional şi corecţiile pieţei imobiliare care continuă să afecteze unele economii. Totuşi, pe măsură ce stimulentele monetare şi fiscale încep să-şi facă efectul, este de aşpteptat o oarecare revigorare a creşterii în cursul anului 2010. Pieţele muncii vor fi grav lovite, rata şomajului în UE urmând să urce anul viitor până la 11%. Potrivit previziunilor, deficitul public va creşte la fel de abrupt, atingând 7,25% din PIB în 2010, sub impulsul încetinirii economice şi al măsurilor discreţionare adoptate în sprijinul economiei, în concordanţă cu Planul de redresare economică propus de Comisie.

Cu obişnuitul decalaj faţă de încetinirea economică, pieţele muncii din Europa au început să se anemieze în cursul anului trecut. În perspectivă, conform pronosticurilor, ocuparea forţei de muncă se va restrânge anul acesta atât în UE, cât şi în zona euro, cu circa 2,5% şi cu încă 1,5% in 2010 – rezultat: 8,5 milioane de locuri de muncă pierdute în doi ani, comparativ cu un total net de 9,5 milioane de locuri de muncă create în perioada 2006 - 2008.

Recesiunea a lovit puternic şi finanţele publice. În UE, se aşteaptă o creştere de peste 100% a deficitului bugetar, de la 2,3% din PIB în 2008 la 6% anul acesta, urmată de o nouă creştere, până la 7,25% în 2010. Deteriorarea radicală a poziţiei fiscale generale se datoreaz, în parte, încetinirii economice în sine, deoarece stabilizatorii automaţi sunt relativ extinşi în Europa, dar şi pachetului considerabil de măsuri bugetare discreţionare, utilizate pentru stimularea activităţii economice.