Studiu privind influența poluării factorilor de mediu asupra produselor agricole

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

POLUAREA IN LUME ȘI ÎN ROMÂNIA

În ultimele decenii, poluarea a devenit o problemă des dezbătută de majoritatea cercetătorilor în domeniu. Problema raportului dintre om şi mediul ambiant nu este nouă. Ea a aparut o dată cu cele dintâi colectivităţi omeneşti, căci omul cu inteligenţa şi spiritul creator care îl definesc, nu s-a mulţumit cu natura aşa cum era ea, ci a pornit cu curaj şi tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale.

Problema majoră a apărut o dată cu revoluţia industrială şi mai cu seamă cu noua revoluţie tehnico-ştiinţifică. Sub impactul dezvoltării economice au fost poluate apa, solul, aerul, iar omul s-a confruntat cu maladii cauzate de poluare, fenomen ce a invadat astăzi toate continentele. Neplăcerile cauzate de diferitele surse de poluare sunt variate şi se pot acumula dând naştere la catastrofe. De exemplu: creşterea ratei mortalităţii a speciilor umane, animalelor, plantelor care pot duce ȋn cazul extrem până la dispariţia speciei, distrugerea habitatului natural, deterioararea calităţii solului, a apei, a aerului, etc. Interesul este cu atât mai mare, cu cât fiecare dintre noi, doreşte să trăiasca ȋntr-un mediu nepoluant, să se bucure de resursele aparent inepuizabile (apa potabilă).

Prevenirea poluării şi aplicarea principiului precauţiei sunt axele principale ȋn aplicarea principiului dezvoltării durabile Este vorba bineȋnţeles de a remedia cazurile de poluare existente, dar cea ce este mult mai important este anticiparea şi evitarea surselor de poluare, a accidentelor de orice fel, având ca scop conservarea mediului şi a sănătăţii publice. Este foarte important ca aceste principii să fie reglementate prin lege. Un exemplu ȋn acest caz este dat de Franţa , ţară care pedepseşte prejudiciul ecologic, iar cei care poluează sunt responsabili de repararea dezastrelor naturale.

Am putea defini poluarea printr-o contaminare a mediului natural cu substanţe exterioare nocive, care-l afectează direct sau indirect. Sănătatea fiecăruia dintre noi, calitatea ecosistemelor şi a biodiversităţii acvatice sau terestre pot fi afectate sau modificate pe termen lung din cauza poluării. Sursele poluării sunt numeroase, iar identificarea lor, a diferitelor substanţe poluante şi implicit a efectelor este complexă. Ele pot proveni din catastrofe naturale sau pot fi rezultatul activităţii omului, precum Mareea Neagra (perforarea unei platforme petroliere aparţinând companiei British Pretrolium ȋn largul coastelor Statelor Unite), poluarea chimică (devărsarea deşeurilor chimice ȋn toamna anului 2010 ȋn Ucraina), accidentele nucleare (accidentul de la Cernobâl).

Un studiu realizat recent de Cornell arată că poluarea ar trebui să se afle pe lista factorilorcare provoacă moartea alături de bolile de inimă sau cancerul. Contaminarea apei, a solului şi a aerului provoacă 40% din decesele planetei, după cum reiese dintr-un studiu realizat de Prof. David Pimentel. Proiectul se axează pe modul în care deteriorarea condiţiilor de mediu şi de creştere a populaţiei afectează răspândirea bolilor.

Conform rezultatelor, 62 milioane de decese în fiecare an sunt datorate poluanţilor organici sau chimici. Pimentel spune că boli precum malaria, E. coli, Salmonella, SIDA şi tuberculoza au apărut datorită mediului favorizant în care au crescut Gerry Best, în cartea sa „Environmental Pollution Studies” asociază vărsarea canalizării în cursurile de apă ca una dintre cele mai comune surse de poluare, care în cele din urmă duce la răspândirea bolii. Potrivit studiului, microbii din apă pot transporta E. coli si salmonella.În activitatea zilnică fiecare om consumă în medie 140 de litri de apă pe zi prin simplele activităţi de spălare a corpului, a hainelor, a vaselor etc. Cea mai mare contribuţie la acest consum zilnic (30-40%) vin din tragerea apei la toaletă. În afară de toaletă, media de apă consumată, în litri, pentru diferitele activităţi din locuinţă provine de la: maşinile de spălat automate (100 l), maşinile de spălat vase (50 l), duşurile zilnice (30 l).

În afară de apa consumatăzilnic de persoane, în canalizări se scurge şi apa folosită la nivel industrial care este în medie de 300 litri pe zi. Tocmai de aceea, fără sisteme de tratare a apei din canalizare, situaţie des întâlnităla nivel mondial, se produce o poluare intensivă a mediului. În afara surselor externe, un studiu realizat de US EPA împreună cu Universitatea Harvard a identificat sursele factorilor poluanţi pentru mediul înconjurător.

În mod surprinzător au ajuns la concluzia că aerul din interiorul locuinţelor este o sursă importantă pentru dezvoltareafactorilor poluanţi. După cum precizează Pimentel, focul aprins în locuinţe folosind lemne din pădure reprezintă o sursă importantă de poluare. Fumul emis conţine particule fine care sunt inhalate în plămâni şi care poate cauza boli respiratorii şi uneori infecţii. De asemenea, poate provoca iritaţii ale ochilor, nasului sau gâtului. Exista unui garaj poate fi o sursă de factori poluanţi. Ele expun ocupanţii locuinţelor la emisia gazelor în interior şi a altor gaze de combustiecare împreună cu dioxidul de carbon se formează factori poluanţi pentru aer şi implicit pentru sănătatea oamenilor. Mobila, vopseaua de pe pereţi emit substanţe chimice organice volatile.

Studiile despre poluare în care sunt descrise tipurile, factorii de influenţă sau efectele, sunt diverse. Drept consecinţă, ea a devenit o problemă care îi preocupă în continuare pe specialişti care încearcă să găsească modalităţi de reducere a efectelor asupra populaţiei Romania este menţionată printre ţările cele mai poluatoare raportat la mărimea economiei, din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, Republica Cehă, Estonia şi Polonia, relevă un raport al Agenţiei Europene de Mediu.

Studiul, care analizează informaţii din 2010 privind emisiile de dioxid de carbon, arată că Germania şi Polonia sunt cei mai mari poluatori industriali din UE, urmat de Marea Britanie, Franţa, Italia, România şi Spania, scrie Novinite.