Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 53 în total
Cuvinte : 6624
Mărime: 2.78MB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.univ.dr.ing. Ioan Calinovici
Facultatea de Inginerie Alimentara, Turism si Protectia Mediului
Universitatea "Aurel Vlaicu", Arad

Cuprins

Capitolul 1. Poluarea atmosferei

Noţiuni introductive

1. Studiu de caz

1.1. Calcularea concentraţiei teoretice de substanţe poluante la sol

1.1.1. Justificarea proiectului

1.1.2. Tema de proiect

1.1.3. Date de proiectare

1.1.4. Calculul înălţimii la care sunt evacuaţi efectiv poluanţii în atmosferă

1.1.5. Determinarea concentraţiei maxime teoretice de poluanţi la sol

1.2. Cazul II Rezolvare:

1.2.1. ETAPA I. Calculul înălţimii

1.2.2. ETAPA II. Determinarea concentraţiei C0. Concentraţia la sol pentru sursa liniară. Concentraţia maximă la sol.

1.2.3. Rezultatele finale

Capitolul 2. Poluarea solului

2.1. Fenomenul poluării

2.2. Poluanţii solului

2.3. Poluarea cu reziduuri

2.4. Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor

2.5. Desecarea terenurilor

2.5.1. Trasarea elementelor reţelei de desecare

2.5.1.1. Reţeaua de canale deschise.

2.5.1.2. Reţeaua de deranj.

2.5.2. Calculul debitelor de evacuat şi dimensionarea reţelei de desecare.

2.5 2.1. Calculul debitelor de evacuat.

Studiu de caz. Calculul debitelor de evacuat pentru zona Craiova

Bibliografie

Extras din document

Atmosfera este învelişul gazos care înconjoară pământul. În atmosferă, aerul ocupă 96% din volum, restul de 4% revenind vaporilor de apă. Aerul uscat este un amestec de gaze format din: 78% azot, 21% oxigen, din cantităţi mici de bioxid de carbon (0,03% în aerul normal) şi gaze rare (argon, neon, heliu).

Poluarea atmosferei este determinată de deversarea şi acumularea în aer a unor substanţe străine care afectează în măsură mai mare sau mai mică compoziţia acestuia, determinând variaţii ale proprietăţilor atmosferei. Prezenţa unor astfel de substanţe este nocivă deoarece afectează şi poate chiar distruge echilibrele ecologice şi implicit viaţa omului. Substanţele nocive eliberate în aer se dispersează în atmosferă şi sunt răspândite la distanţe foarte mari, ca urmare a deplasării maselor de aer. O mare parte sunt preluate ulterior de apa din precipitaţii prin intermediul căreia ajung în apele de suprafaţă (râuri, lacuri, mari şi oceane) sau în sol. [ 1.]

Sursele de poluare atmosferică se pot grupa în două categorii: surse naturale (erupţii vulcanice, fenomene de descompunere, uragane ş.a.) şi artificiale, rezultate în urma activităţilor umane (transportul auto, industria chimică, metalurgică, sectorul energetic, etc.). În funcţie de starea de agregare, poluanţii atmosferici se împart în:

- gaze (CO2, CO, SO2, NO, H2S, Cl2, NH3, etc);

- lichide (hidrocarburi, solvenţi organici);

- solide (praf sau pulberi de metale, oxizi metalici, săruri, etc).

Poluanţii atmosferici lichizi sau solizi, sunt dispersaţi în aer sub forma unor particule fine care îîi măresc volumul ocupat, realizând prin aceasta o activitate chimică mai intensă şi o viteză de sedimentare mai redusă. Particulele cele mai fine, dispersate în aer capată o stabilitate considerabilă, fapt pentru care vor persista un timp mult mai îndelungat în aer, determinând astfel creşterea gradului de poluare. Poluanţii atmosferici produc efecte directe, imediate cât şi efecte indirecte, pe termen lung. Astfel, spre exemplu, fenomenul de smog (fum, ceaţă) datorat gazelor de eşapament şi compuşilor organici incomplet arşi care reactionează fotochimic formând peroxiacetilnitrat, are efecte multiple: reduce vizibilitatea pe arterele de circulaţie, determină afecţiuni respiratorii, erodează clădirile, determină degradarea spaţiilor verzi, etc.

Efecte directe şi indirecte ale poluării atmosferei

Bioxidul de carbon provine, în cea mai mare parte din arderea combustibililor fosili. Creşsterea concentraţiei sale în atmosferă, peste limitele normale, determină perturbarea echilibrului ecologic prin accentuarea efectului de seră şi modificări ale climei.

Oxidul de carbon rezultat din arderea incompletă a combustibililor, din gazele industriale sau din gazele de eşapament, este deosebit de toxic, deoarece blochează hemoglobina, transportorul de oxigen din sânge.

Oxizii de azot, eliminaţi în aer mai ales de fabricile în care se produc acid azotic sau îngrăşăminte pe bază de azot, sunt foarte toxici şi pot determina asfixierea prin distrugerea alveolelor pulmonare, căderea frunzelor copacilor, reducerea vizibilităţii pe şosele şi formarea ploilor acide.

Bioxidul de sulf rezultat din industria neferoasă, alimentară şi erupţiile vulcanice, are efecte negative directe asupra faunei şi florei prin acidifierea solului (pH 4, 1,2-4, 4), contribuie la formarea ploilor acide şi provoacă degradarea construcţiilor prin transformarea calcarului în gips (CaSO4) care este mult mai solubil şi permite infiltrarea apei.

Hidrogenul sulfurat rezultat din activitatea vulcanică, din prelucrarea cărbunilor şi rafinăriile de petrol, provoacă îmbolnăviri grave de tip neurastenic caracterizate prin simptome de: astenie, oboseală, cefalee, ameţeală, anxietate, nervozitate, somnolenţă diurnă.

Fluorul prezent în atmosfera din apropierea fabricilor de aluminiu şi superfosfaţi, ajuns în sol prin precipitaţii, distruge microorganismele, plantele şi insectele (albinele) şi degradează stratul fertil afectând negativ recoltele agricole.

Pulberile industriale sunt deosebit de toxice atunci când conţin compuşi de Pb, Cd, P şi nocive dacă sunt particule fine de silice, calcar, gips, argilă, provocând alterări mecanice ale ţesutului aparatului respirator. Plumbul (Pb) este deosebit de nociv, deoarece micşorează rezistenţa organismului la îmbolnăviri, afectează funcţiile sistemului nervos, micşorează capacitatea de oxigenare a sângelui. [ 1.]

Între efectele indirecte, pe termen lung ale poluării atmosferei, cale mai actuale sunt:

- efectul de seră,

- ploile acide şi

- degradarea păturii de ozon din stratosferă.

Efectul de seră constă în încălzirea suprafeţei terestre pe seama radiaţiei solare care datorită gazelor existente în atmosferă, trec prin atmosferă în cantitate mult mai mare şi nu pot trece în sens invers, spre spaţiul cosmic. Principalele gaze cu efect de seră provenite din activiăţile umane sunt: bioxidul de carbon, metanul, compuşii clorofluorocarbonici, oxizii de azot şi freonii. Creşterea ratei de emisie a lor în atmosferă determină un proces de supraîncălzire a atmosferei şi accelerarea schimbării climei. În procesul de încălzire globală, nu temperatura medie este cea care ucide ci extremele. Secetele neaşteptate, valurile de caldură exagerate, uraganele devastatoare sunt doar câteva dintre fenomenele periculoase a căror durată de desfăşurare nu vor putea fi niciodată prevăzute în întregime.

Bibliografie

1.Poluarea şi protecţia mediului - Dr Matei Barnea, ing. Corneliu Papadopol,- Editura Stiinţifică şi Enciclopedica , Bucureşti , 1975

2. http://www.iatp.md/mediu-sanatate/ozon.html

3.Ecologie şi protecţia mediului - Irina Teodorescu , Geta Rişnoveanu , Claudia Manuela Neguţ - Editura Constelaţii , Bucureşti , 2001

4 http://www.mirceaghebri.go.ro/Referate/Poluarea.htm#2

5.http://www.x3m.ro/ScoalaOnline/geografie/factori.html

6. Răuţă, C., Cârstea, S., Nastea, S., Principalele criterii de indentificare şi caracterizare a solurilor poluate şi a surselor de poluare a acstora, Analele ICPA, volumul 44, Bucureşti, 1980

7.SILVICA ONCIA ,.”Îmbunătăţiri funciare” Editura Orizonturi Universitare Timişoara 2004

8.Constantin E., Mărăcineanu Fl.- Rolul îmbunătăţirilor funciare în dezvoltarea rurală durabilă, Ed.Cartea Universitară, Bucureşti, 2005

9.Ceauşu N. şi col. - Îmbunătăţiri funciare, E.D.P., Bucureşti, 1976

10.Savu P. şi col. - Îmbunătăţiri funciare şi irigarea culturilor. Lucrări practice. Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 2005

11.Mărăcineanu Fl. - Drenaj agricole, USAB-AMC, Bucureşti, 1994

12. Răuţă, C., Cârstea, S., Poluarea şi protecţia mediului înconjurător, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1979

Preview document

Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 1
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 2
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 3
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 4
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 5
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 6
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 7
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 8
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 9
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 10
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 11
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 12
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 13
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 14
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 15
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 16
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 17
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 18
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 19
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 20
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 21
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 22
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 23
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 24
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 25
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 26
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 27
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 28
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 29
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 30
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 31
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 32
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 33
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 34
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 35
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 36
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 37
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 38
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 39
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 40
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 41
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 42
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 43
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 44
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 45
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 46
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 47
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 48
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 49
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 50
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 51
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 52
Tehnici de depoluare și reconstrucție ecologică - Pagina 53

Conținut arhivă zip

  • Prima pagina pt Calinovici.doc
  • Craiova si cazul 1.doc

Alții au mai descărcat și

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Te-ar putea interesa și

Depoluarea solurilor contaminate cu produse petroliere cu ajutorul substanțelor tensioactive de tip simple-green

INTRODUCERE Mediul înconjurator. Necesitatea protectiei mediului Mediul înconjurator - definit ca sistemul fizic si biologic exterior în cadrul...

Managementul deșeurilor de tip nămoluri de la stațiile de epurare a apelor uzate

INTRODUCERE În urma activitatilor desfasurate în industria petrolului, începând cu extractia, dar mai cu seama în sectorul de rafinare si...

Managementul Mediului în Industrie

CAPITOLUL I RELAŢIA OMULUI CU MEDIUL. POLUAREA DE LA APARIŢIE PÂNĂ ÎN PREZENT S-ar părea că vremurile pe care le trăim sunt deosebit de...

Strategii și politici pentru combaterea poluării în industria de petrol

CAPITOLUL I – Generalitati 1.1 Cadrul legislativ actual privind protectia mediului in Romania CADRUL LEGISLATIV - Strategia Protectiei Mediului...

Depoluarea Solului prin Bioremediere

Introducere In lucrarea de fata am incercat sa cuprindem tóate metodele de bioremedierea solului deoarece poluarea solului constituie o problema...

Proiectarea tehnologiei de depoluare a unui sit afectat de poluare în urma activității unei întreprinderi de producere a cocsului

1. Identificarea zonei poluate Zona: Cocseria combinatului de la Resita Cocsificarea este o metoda de prelucrare termochimica a carbunilor la...

Minimizarea deșeurilor din industria petrolului

1. INTRODUCERE Datorită dezvoltării industriale are loc creşterea cantităţii de deşeuri produse, care nemaiputând fi asimilate şi reintegrate în...

Studiul privind indicatorii necesari realizării planului de amenajare a teritoriului Județului Mureș

JUDETUL MURES I. CADRUL NATURAL 1. ASEZARE Judetul Mures este situat în zona central-nordică a tării în centrul Podisului Transivaniei, fiind...

Ai nevoie de altceva?