Tehnici de mărunțire a deșeurilor

, care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are intentia sau obligatia de a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula, deseurile reprezinta ultima etapa din ciclul de viata al unui produs. Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabricatie a produsului si data la care acesta devine deseu.

Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentata de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunza-toare a acestora. Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar si existenta tehnologiilor si a instalatiilor deja invechite din industrie, care consuma energie si materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseuri. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata si sanatatea populatiei.

Conform legislatiei in vigoare si a experientei europene in domeniu, deseurile pot fi reutilizate de catre agentul economic generator, pot fi tratate si reciclate sau transferate catre o statie de tratare (pentru reducerea gradului lor de periculozitate) sau catre un incinerator (pentru reducerea volumului). Deseurile nerecuperabile sunt, de obicei, depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare. Fiecare etapa din gestiunea deseurilor poate prezenta un potential risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica eliberarea poluantilor in mediu. Agricultura, mineritul, industria si activitatile gospodaresti sunt surse importante de generare a deseurilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor organizeaza, impreuna cu agentiile judetene de protectie a mediului, anchete anuale pe baza de chestionare, la care raspund atat generatorii de deseuri industriale, cat si gestionarii de deseuri urbane si industriale. Anual se elaboreaza rapoarte privind gestionarea deseurilor la nivel judetean, regional sau national, atat pentru necesitatile interne de raportare, cat si in vederea elaborarii raportarilor pentru EUROSTAT, responsabilul european cu statistica deseurilor.

In perioada 2003–2004 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin Directia de Gestiune a Deseurilor si Substante Chimice Periculoase, in colaborare cu ICIM, a elaborat Strategia Nationala si Planul National pentru Gestionarea Deseurilor.

In cursul anului 2003 s-au generat peste 369 milioane tone de deseuri, din care aproximativ 2% reprezinta deseuri municipale, iar 98% sunt deseuri generate in minerit, industrie, agricultura, constructii etc.Odată cu intrarea pe Piaţa Unică, gestionarea deşeurilor într-o manieră modernă europeană este o cerinţă obligatorie. În plus, această activitate poate constitui o sursă nouă de venituri, anterior ignorată, întrucât are beneficii economice dacă este valorificată eficient.

Reglementări legislative în domeniul managementului de deşeuri

OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor.

Obiectul ordonanţei este reglementarea activităţilor de gestionare a deşeurilor cu scopul protejării mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei.

- Capitolul I prezintă principiile ce stau la baza gestionării deşeurilor:

- Principiul utilizării de procese şi metode de gestionare a deşeurilor ce nu pun în pericol sănătatea populaţiei sau mediul înconjurător

- Principiul “poluatorul plăteşte”

- Principiul responsabilităţii producătorului

- Principiul utilizării celor mai bune tehnici, fără însă a provoca costuri suplimentare.

- Capitolul II oferă prevederi în următoarele arii:

- Secţiunea 1: Condiţii generale privind gestionarea deşeurilor

- Secţiunea 2: Gestionarea deşeurilor periculoase

- Capitolul III specifică obligaţiile în domeniul deşeurilor:

- Secţiunea 1: Obligaţiile producătorilor de deşeuri. Printre acestea se numără:

- Adoptarea, din faza incipientă, a soluţiilor tehnologice menite să diminueze producerea de deşeuri

- Evitarea formării de stocuri de materii prime ce se pot deteriora, ducând astfel la formarea de deşeuri

- Ambalarea corespunzătoare a produselor astfel încât acestea să nu se deterioreze, ducând la formarea de deşeuri.

- Desemnarea unei persoane din rândul angajaţilor, responsabilă de urmărirea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute în lege.

- Stabilirea unui sistem propriu de eliminare a deşeurilor, în cazul în care acestea nu pot fi preluate de unităţi specializate

- Valorificarea sau eliminarea obligatorie a deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea acestora către unităţi autorizate.

- Secţiunea 2: Obligaţiile transportatorilor de deşeuri

- Secţiunea 3: Obligaţiile operatorilor în domeniul valorificării şi eliminării deşeurilor

- Secţiunea 4: Alte obligaţii ale persoanelor fizice, ale persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente şi ale persoanelor juridice

- Capitolul IV oferă prevederi în cazul comerţului internaţional şi al tranzitului cu deşeuri

- Capitolul V stabileşte facilităţile fiscale pentru cei care gestionează deşeurile.

- Capitolul VI stabileşte atribuţiile şi răspunderile autorităţilor competente

- Capitolul VII stabileşte sancţiunile. Acestea variază în funcţie de natura persoanei (fizice, autorizate sau juridice) şi de gravitatea actului, fiind cuprinse între 10 Ron – 3000 Ron

Anexele ordonanţei stabilesc semnificaţia unor termeni folosiţi, categoriile de deşeuri, categoriile sau tipurile generice de deşeuri periculoase, proprietăţile deşeurilor ce duc la declararea acestora ca deşeuri periculoase şi operaţiunile de eliminare şi valorificare a deşeurilor,