Tehnologii de Depoluare a Solului

Sa se proiecteze schema de amenajare si detaliile tehnice de executie ale unui sit poluat cu ingrasaminte. Etapele de proiectate sunt :

1. Diagnosticul poluarii, identificarea si delimitarea sitului poluat;

2. Stabilirea schemei de amenajare a sitului in vederea spalarii;

3. Calculul volumului de teresamente pentru realizarea retelei de aductiune;

4. Calculul volumului de teresamente pentru realizarea retelei de evacuare;

5. Calculul nivelarii orizontale a sitului poluat;

6. Stabilirea necesarului de apa, solutie sau solvent pentru realizarea depoluarii insituu;

7. Calculul dinamicii cantitative de poluant in sit sub influenta lucrarilor de depoluare.

ETAPA I. Diagnosticul poluarii, identificarea si delimitarea sitului poluat

A. Segventele aplicate tehnologiei de depoluare. Etapele desfasurate actiunii de depoluare sunt segventele din figura urmatoare:

Sit poluat

Diagnostic (faza de ancheta)

Diagnostic (faza de teren)

Diagnostic detaliat

Sit depoluat

Risc moderat

Control si bilant

Alegerea filierei de depoluare

Lucrari de depoluare

Diagnosticul poluarii se face in 2 faze:

1. Ancheta documentara – sunt culese informatiile legate de poluarea sitului;

2. Se desfasoara in teren si cuprinde prelevarea probelor de sol, apa, aer si analiza lot in situu si in laboratoare specializate.

Sinteza rezultatelor se face intr-un raport de expertiza care va sta la baza raportarilor externe.

In faza I. Se vizeaza culegerea urmatoarelor elemente:

a) Reglementari si hotarari ale adminisrtatiilor de stat si locale la substantele, produsele,procesele ce formeaza sursa de poluare;

b) Studiile de impact si bilant de mediu pentru sursa de poluare;

c) Documente cartografice de cuprind: localizarea geografica, administrarea sitului si planul de situatie cu amplasamentul tuturor obiectivelor ce pot fi afectate de poluare;

d) Diverse documente, precum fotografii, cartografieri subterane, articole de presa;

e) Discutii cu persoanele de pe sit.

Faza a II-a. Cuprinde urmatoarele etape:

a) Masuratori directe, topografice si de poluare pe sit;

b) Prelevarea de probe;

c) Analiza de laborator;

d) Prelucrarea si interpretarea rezultatelor

In ceea ce priveste prelevarea probelor, exista 3 metode de repartitie a punctului de studiu. De exemplu: probe la 5 cm si la 30 cm. numarul punctelor de prelevare este direct legat de suprafata sitului. Se vor lua intre 10–80 probe pentru un ha, 20-90 probe pentru 2ha, 30-160 probe pentru 4ha.

Evaluarea riscului are in vedere precizarea sursei de pericol, vectorii de transport si tinta poluarii (fizica, chimica, biologica). Scopurile evaluarii riscului pot fi: ierarhizarea diverselor situri poluate dintr-un anumit teritoriu sau evaluarea riscului absolute al unui sit poluat.

Ca filiere de depoluare se cunosc:

a) Metode de depoluare in afara sitului, in sit si insituu.

Odata cunoscuta si avizata filiera de depoluare, se trece la restaurarea sitului si la executia lucrarilor de depoluare. Performanta acestor lucrari se urmareste periodic iar la final se intocmeste bilantul poluarii care ilustreaza efectele depoluarii si va permite aprecierea riscului rezidual. Daca acesta continua sa se mentina la un nivel ridicat, se va relua depoluare aplicata anterior si se vor inlocui lucrarile existente cu altele mai performante.

b) Identificarea sitului, se va utiliza ca filiera de depoluare tehnologia de spalare a solului insituu prin inundare.

Pntru aceasta se va utiliza:

1. Apa cu saruri solubile, ingrasaminte chimice si pesticide;

2. Solutii de tipul: - Agenti dispersanti, tensioactivi pentru hidrocarburi usoare;

- Solutii acide de metale grele;

- Solutii bazice pentru cianuri, eteri, fenoli;

3. Solventi pentru hidrocarburi grele, gudroane aromatice, pesticide organice.

Evaluarea riscului

Notiunea de risc diminueaza un pericol potential previzibil dupa legi statistice. In vederea evaluarii riscului trebuie precizate sursa de pericol, vectorii de transport si dispensie, tinta poluarii. Evaluarea riscului se poate face in cazul erarhizarii diverselor situri poluate dintr-un anumit teritoriu evaluarea riscului absolute aferent unui sit poluat. In ambele situatii situl poluat va fi incadrat intr-o categorie bine definita de risc. Pentru evaluarea riscului aferent solurilor poluate exista un numar mare de metode.

Metoda MRS este folosita in SUA de APM si consta in aprecierea riscului afferent unui sit poluat prin note cuprinse intre 0-10. Nota obtinuta este rezultatul a 4 note partial corespunzatoare nodului de contaminare prin caile de transport aer, apa, ape subterane, sol. Fiecare nota partiala se obtine ca produs al notelor atribuite pentru sursa de poluare, probabilitatea extinderii prin sit si importanta tintei. Daca nota obtinuta depaseste 28,5 situl poluat este trecut pe lista siturilor care necesita o reabilitare prioritara.

Metoda national-canadiana propune acordarea unei globate de acoperire a pericolului potential prin simpla adunare care cuantifica urmatoarele elemente caracteristice poluantilor (toxicitatea), caile de transport si expunerea (nota max 33), apa subterana (nota max 11) apa de suprafata, contactul direct receptorii potentiali (max 18); medii natural (nota max 16)

Clasele de risc in aceste sisteme sunt:

- risc scazut 0-37

- risc scazut spre medii: mai mic de 49

- risc mediu 50-59

- risc ridicat 70-100

Schema de amenajare in vederea spalarii solului

Inundarea pentru spalat consta in realizarea la suprafata sitului poluat a unui strat de apa, de solutie sau solvent organic in grosime de 15-20 cm, care sa asigure infiltrarea si mentinerea unui current descendent in vederea minlizarii substantelor poluante de pe profilul solului. In functie de tipul de poluare spalare se realizeaza cu ajutorul:

- apei naturale in cazul poluarii solului prin saraturare cu ingrasaminte chimice cu pesticide;

- solutiilor continand agenti dispersanti, tensioactivi in cazul poluarii cu hidrocarburi usoare;

- solutiilor acide in cazul poluarii cu metale grele. Principalii acizi sunt:HCl, HNO3, H2SO4;

- solutiilor bazice in cazul poluarii solului cu cianuri,amine, eteri. Reactivul cel mai utilizat este soda caustic.

- solventilor in cazul poluarii cu hidrocarburi grele exista 3 scheme de amenajare a terenului in scopul conditiilor de spalare prin inundare.

1. Schema de tip A cu inundarea independent a parcelelor de spalare si evacuare prin canale.in cazul unor terenuri cu permeabilitate mijlocie.

2. Schema de tip B cu inundarea independenta a parcelelor de spalare evacuarea prin canale si drumuri de acces la parcele; se adopt ape terenurile cu permeabilitate foarte buna si la care pericolul colmatarii straturilor spalate este mic.

3. Schema de tip C cu inundarea in lant a parcelelor si evacuarea prin drenuri. Se adopta in cazul in care terenul prezinta o panta importanta in directia drumurilor de captare.

In cazul nostru se aplica schema de tip A, iar pentru spalare se va folosi solutii acida (pentru indepartarea metalelor grele); numarul de ordine este ...... si dimensiunile parcelei sunt 80/60. Pentru a reprezenta parcela se foloseste scare 1:2000.