Cuprins
- Cap.1. Tema de proiectare 3
- Cap.2. Memoriu ethnic
- Cap.3. Surse de poluare 4
- 3.1. Proces de zincare slab acidă 4
- 3.2. Proprietăţile efluentului gazos 5
- 3.3 Efectele acidului clorhidric 12
- 3.4 Determinarea acidului clorhidric din aer 14
- Cap.4. Tehnologia adoptată 16
- 4.1 Condiţii de calitate pentru factorul de mediu aer 16
- 4.2 .Variante tehnologice 17
- 4.3. Alegerea variantei optime 25
- 4.4. Descrierea tehnologiei adoptate. Elaborarea schemei bloc.
- Elaborarea schemei tehnologice 26
- 4.5. Materii prime şi auxiliare. Caracteristici 27
- Cap.5. Dimensionarea tehnologică a utilajelor 30
- 5.1. Tipuri de utilaje. Alegere. Descriere 30
- 5.1.1. Alegerea tipului de coloană 30
- 5.1.2. Alegerea umpluturii pentru coloană 33
- 5.1.3. Dispozitive interioare pentru coloanele cu umplutură 34
- 5.1.4. Materiale de construcţie pentru coloane 38
- 5.1.5. Probleme privind coroziunea utilajelor 40
- 5.2. Bilanţ de materiale pentru procesul de absorbtie 43
- 5.3. Dimensionarea coloanei de absorbţie 51
- 5.3.1. Calculul diametrului coloanei de absorbţie 51
- 5.3.2. Calculul înălţimii coloanei cu umplutură 53
- 5.3.2.1.Calculul coeficientilor globali de transfer de masa
- 5.3.2.2.Calculul fortei motrice medii
- 5.3.3 Calculul înălţimii coloanei 61
- 5.4. Dimensionarea racordurilor pentru coloana cu umplutura 62
- 5.5. Calculul pierderilor de presiune la curgerea gazului prin coloană 64
- 5.6. Dimensionarea pompei centrifuge 66
- 5.7. Dimensionarea ventilatorului 69
- 5.8. Dimensionarea vasului de neutralizare 71
- 5.9. Calculul puterii agitatorului 74
- 5.10. Dimensionarea rezervorului 75
- Cap.6. Exploatarea instalaţiei 79
- 6.1 Bilanţ de masă pentru instalaţie 79
- 6.2 Consumul de materii prime, auxiliare şi utilităţi 79
- Cap.7. Controlul, automatizarea şi reglarea procesului tehnologic 81
- Cap.8. Protecţia muncii. Măsuri P.S.I. 84
- Cap.9. Noţiuni de amplasarea utilajelor şi de stabilire a traseelor reţelelor de conducte 89
- Cap.10. Piese desenate 92
- Cap.11. Bibliografie 93
Extras din proiect
Cap.1. TEMA DE PROIECTARE
Să se întocmească proiectul de inginerie tehnologică pentru purificarea unui efluent gazos cu continut de HCI rezultat de la o secţie de zincare acidă prin absorbţie în apă.
Se dau urmatoarele date de proiectare :
1. presiunea de lucru in coloana de absorbţie: p = 1 atm ;
2. debitul volumic de amestec gazos, MV = 3500 m3/h ;
3. concentraţia HCl în amestecul gazos iniţial, y1 = 425 mg/m3 ;
4. gradul de separare al amestecului, η = 93,9 % ;
5. coeficientul de exces al absorbantului, β = 1,3 ;
6. concentraţia iniţială a HCl în absorbant, 0% ;
7. temperatura absorbantului la intrare, t = 20 °C ;.
Cap.2. SURSE DE POLUARE
2.1. Procesul tehnologic de zincare slab acidă
Fluxul tehnologic al procesului de acoperire metalica prin zincare constă în trecerea succesivă a pieselor metalice prin nouă băi, în care se desfăşoară următoarele operaţii :
Fig. 1.Fluxul tehnologic de zincare.
a) Degresarea chimică se realizează cu soluţii alcaline, puternic tensioactive, la t = 50 - 60 °C. Este urmată de spălare, apa de spălare fiind evacuată periodic în bazinul de captare.
Baia de degresare are 2 compartimente :
- unul de degresare propiu-zisă
- unul de spălare
b) Decaparea se face cu soluţie HCl 20-30%, durata operaţiei fiind în funcţie de calitatea pieselor supuse zincării. Piesele decapate trec la spălare. Apele de spălare se evacuează periodic în bazinul de colectare. Baile sunt prevăzute cu cu hote de captare prin care gazele sunt captate în sistemul de ventilaţie.
c) Zincarea se realizează prin electroliză în soluţie slab acidă. Anozii formaţi din Zn pur sunt amplasaţi pe părţile laterale ale băii de zincare, iar piesele supuse zincării se suspendă pe bara catodică situată central pe baie. Omogenizarea soluţiei din baie se face prin barbotarea soluţiei cu aer comprimat.
d) Pasivarea se realizează prin cromare cu reactiv specific în mediu de HNO3. Operaţia oferă o nuanţă de albastru strălucitor şi o bună rezistenţă la coroziune.
Toate băile sunt prevăzute cu sisteme de captare a gazelor, gaze care sunt aspirate de un ventilator şi trimise unui sistem de epurare a efluentului. Apele din toate fazele de spălare se recoltează în bazine.
Atelierul de zincare este sursă de poluare atât pentru ape, cât şi pentru aer. Poluanţii conţinuţi în efluentul gazos al atelierului pot fi compuşi ai băilor de degresare, decapare şi pasivare, care au o tensiune de vapori ridicată şi o concentraţie mai mare în fază lichidă. Acidul clorhidric este principalul poluant conţinut în efluentul gazos.
2.2. Proprietăţi ale compuşilor efluentului gazos (aer si HCl)
a) Proprietăţile aerului [M Surpaţeanu - Chimia mediului, 1999]:
Aerul este un amestec de gaze a căror compoziţie se menţine aproximativ constantă (tabelul 1) :
N2 ~ 78,09 H2 ~ 5 x 10-5
O2 ~ 20,95 He ~ 5,2 x 10-4
Ar ~ 0,93 Ne ~1,8 x 10-3
CO2 ~ 0,03 Kr ~ 1 x 10-4
Xe ~ 9 x 10-6
Tabelul 1. Structura chimica a aerului
Caracteristicile fizico-chimice ale aerului se raportează la condiţii normale reprezentate de o temperatură de 00 C şi presiune de 760 mm Hg. În această stare, volumul ocupat de 1 mol de aer (volumul molar, Vm) este de 22,414 cm3.
- Masa moleculară a aerului curat , Maer ,calculată pe baza fracţiilor volumice şi a maselor moleculare ale gazelor componente este 28,966 g/mol.
Maer = Σ Mg ∙Xg Mg – masa molecular a unui gaz component
Xg – fractia volumica a gazului din aer
- Densitatea aerului (greutatea specifică), în condiţii normale este:
Maer = 28,966 g/mol ; Vm = 22,414 L/mol => = 1,293 g/L
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologii de Protectie a Atmosferei - Zincare.doc