Tehnologii de tratare și valorificare a deșeurilor de tip PET

Deseul este un produs al activitatii antropice aflate sub orice forma. De asemenea, deseul este o caracteristica inevitabila a unei societati indifferent de stadiul sau de evolutie. Compozitia si cantitatea de deseuri sunt puternic dependente de natura consumului si de structura economica a societatii.

Deseurile reprezinta o pierdere enorma de resurse atat sub forma de materie cat si de energie. Deoarece, generarea excesiva de deseuri este un simptom al proceselor de productie ineficiente al durabilitatii reduse a bunurilor si al structurii consumului, cantitatile de deseuri pot fi considerate indicator al eficientei cu care societatea utilizeaza materii prime.

Art. 1 al Directivei Consiliului European 75/442/CCE defineste: “Este deseu orice substanta sau obiect de care posesorul se debaraseaza sau I se cere sa se debaraseze conform prevederilor legilor nationale in vigoare”. Definitia a fost modificata de Directiva Consiliului European 91/156/CCE, Directiva Cadru: “deseu va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, intentioneaza sau este obligat sa il arunce”.

In Romania, regimul deseurilor este reglementat de Hot. Nr.856/16 aug.2002 privind evident gestionarii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusive deseurile periculoase, completata cu documentele care reglementeaza poluarea in legislatia romaneasca a hotararilor comisiei europene.

Clasificarea deseurilor

La nivel European Directiva Consiliului Europei 75/442/CCE mendata de Directiva 91/156/CCE clasifica deseurile functie de directiile de provenienta.

In Romania clasificarea deseurilor se face in conformitate cu Standardul Roman SR 13350/97, clasificarile pot lua in considerare diverse criteria:

1. Prima clasificare ia in considerare sursele majore in ordinea contributiei:

- deseuri agricole;

- deseuri de cariera;

- deseuri de fabricaie si industriale;

- deseuri municipale;

- deseuri de la generarea energiei;

Clasificare in functie de sursa are si avantajul ca in multe cazuri este in concordant cu modalitatile existente de colectare si depozitare.

2. A doua clasificare ia in considerare natura deseurilor si aici regaim:

- deseuri agricole;

- deseuri din constructii si demolari;

- echipament electric si electronic;

- vehicule la sfarsitul perioadei de utilizare;

- sticla;

- deseuri verzi;

- deseuri miniere si de cariera;

- deseuri de hartie;

- deseuri din material plastic;

- deseuri de la furnale si zgura de la otelarii;

- textile si imbracaminte;

- deseuri de lemn.

3. In functie de compozitie avem:

- deseuri cu compozitie anorganica: metale, nemetale, material de constructii (betoane, tencuieli, pavaje, bordure), sticla, ceramic, zgura, cenusa, diverse aggregate, namoluri anorganice.

- deseuri cu compozitie organica: resturi vegetale, resturi animaliere, hartie, cartoane, textile, mase plastic, lemn, pluta, piei si blanuri, resturi de cauciuc, namoluri organice.

4. Modalitati in care pot fi refolosite deseurile pot fi:

- deseuri refolosite ca atare: metale feroase si neferoase, sticla, mase plastice, textile (piei si blanuri), lemn, pluta, cauciuc.

- deseuri refolosite ca materii prime secundare: metale feroase si neferoase, resturi de hartie, carton, sticla, mase plastice, textile (piei si blanuri), lemn, pluta, cauciuc, resturi vegetale, legume, fructe.

5. In functie de gradul de agresivitate fata de mediu:

- radioactive;

- deseuri periculoase (materii explosive, oxidante, inflamabile, iritante, toxice, cancerigene, corozive, infectioase, ecotixice, mutagene s.a.);

- deseuri inerte (material care nu sufera nici o modificare fizica dar nici o modificare chimica sau bilogica; astfel de deseuri au potential redus de poluare);

6. Daca se iau in considerare principalele directii de tratare potential utilizabile pot fi identificate urmatoarele clase:

- deseuri combustibile;

- deseuri fermentabile;

- deseuri inerte (metale, sticla, etc).

7. Functie de directiile de tratare bilogica:

- deseuri biodegradabile: ce pot fi descompuse de bacteria aerobe sau anaerobe;

- deseuri nebiodegradabile.

8. Functie de starea de agregare:

- deseuri solide;

- deseuri lichide;

- deseuri gazoase.

Surse generatoare de deseuri

Clasificarea in functie de natural lor, sursele pot fi:

a) surse bilogice: deseurile apar ca rezultat al ciclurilor vitale din lumea plantelor, animalelor si aomului;

b) deseuri chimice: toate fenomenele chimice se desfasoara pe principiul conservarii masei. Rezultatul primar este aproape intotdeauna insotit de alte produse, unele dintre ele putand fi incluse in categoria deseuri.

c) deseuri tehnologice: deseul apare ca rezultat in acest caz al procesului de prelucrare si transformare a materiei prime;

d) surse economice: economic vorbind, toate produsele au o durata fizica limitata;

e) sursele comerciale: permanent noi generatii de produse cu performante superioare le elimina pe cele vechi, transformandu-le in deseuri. Ambalajele inevitabile si jucand un rol deosebit de important in reclama si marketing devin in foarte scurt timp deseuri.

f) surse ecologice: sunt foarte numeroase activitatile ecologice de eliminare a poluarii generatoare de deseuri;

g) surse accidentale: disfunctionalitatile proceselor de productie ca si riscurile tehnologice sau naturale. (note de curs, Doniga)