Uzine de Compostare a Reziduurilor Organice

Introducere 

Definitii

Reciclarea deseurilor a ajuns sa fie o problema de maxima importanta pentru salubritatea generala a Terrei, amplaorea fenomenului conditionand in mare parte dezvoltarea economica.

Deşeul e un material (obiect) care prin el însuşi fără a fi supus unei transformări nu mai poate fi utilizat.

Rebuturile sunt produse, maşini, utilaje ce nu pot fi utilizate direct, datorita abaterii nepermise fata de parametrii prevăzuţi (tehnici,estenici).

La controlul tehnic care se efectuează, produsele se împart în bune şi rebuturi.

Reziduurile sunt materii prime, materiale sau produse care sunt respinse în procesul tehnologic sau în cadrul unei activităţi umane, menaj, comerţ, etc.

Clasificarea deseurilor

deseuri din industria metalurgică şi energetică;

deseuri de producţie;

deseuri din construcţii;

deseuri stradale;

deseuri menajere;

deseuri miniere;

deseuri agrozootehnice;

deseuri periculoase;

deseuri radioactive.

Compostarea

Materia organică din deşeurile solide municipale ridică o problemă serioasă privind depozitarea, dar are poate fi tansformată în chimicale utilizabile sau în combustibil. Microorganismele biodegradează materia organică în gaze, solide şi energie. Pentru ca acestea să lucreze şi să se reproducă este necesar ca ele să aibă o sursă de energie, un mediu cu pH şi temperatură corespunzătoare şi un substrat netoxic. De asemenea este important tipul de microorganisme folosite la biodegradare (ele pot realiza transformari aerobe sau anaerobe). O aplicaţie importantă a principiilor biologice se regăseşte în procesul de compostare a deşeurilor solide ( resturi vegetale, alimentare).Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea.

Compostarea

Compostarea se defineşte ca un proces biologic accelerat, unde microorganismele produc căldură, dioxid de carbon şi apă, prin care material organică moartă este convertită într-un material omogen asemănător humusului numit compost.Căldura generată în procesul biologic distruge agenţii patogeni şi seminţele, astfel compostul putând fi utilizat în agricultură. După circa o lună materialul este descompus, nu mai are miros urât şi este nevătămător din punct de vedere sanitar. Datorită faptului că este cel mai bun îngraşământ natural pe care îl putem produce, compostul începe sa fie din ce în ce mai des folosit.

Tehnologii si instalatii utilizate in uzinele de obtinere a compostului

Succesiunea si numarul operatiilor care au loc pentru obtinerea compostului se pot modifica in functie de tipul procesului, insa se disting trei grupe principale:

pregatirea materiei prime;

maturizarea sau producerea compostului crud;

compostarea propriu-zisa.

Procesele mecanice si biologice care au loc in timpul prelucrarii nu pot fi despartite intre ele, acestea intercalandu-se, fiind chiar in mod voit unite pentru limitarea cheltuielilor la minim posibil. Tendinta generala in uzinele de compost este accelerarea proceselor de descompunere iar aceasta se obtine prin pregatirea corespunzatoare a reziduurilor crude si prin adaos de aer in cantitati necesare pentru descompunerea substantelor organice.

Factori ce influenţează procesul de compostare

Apa joacă un rol important în procesul de descompunere, astfel că lipsa apei blochează activitatea microorganismelor şi implicit procesul de descompunere; pe de altă parte prea multă apă face ca microorganismele (care au nevoie doar de puţină apă şi mult aer) să nu poată trăi. Pe vreme ploioasă, grămada de compost trebuie acoperită, iar în caz de seceta ea trebuie udată.

Microorganismele se pot înmulţi datorită aerisirii insuficiente sau umezelii, apărând astfel un miros neplăcut

Un alt factor ce contribuie la descompunere este căldura, temperatura optimă fiind de cel puţin 40-60 °C. Cu cât resturile pentru compostare sunt mai variate, cu atât compostul va fi mai valoros, obţinându-se toate substanţele nutritive de care are nevoie o planta.

Pregatirea materiei prime

Rcomandari privind alegerea si utilizarea materiilor pentru realizarea compostului.

a) Structura compostului sa cuprinda cat mai multe straturi de materiale deoarece in procesul de compostare acestea se completeaza reciproc fizic, chimic si biologic, asigurand cresterea valorii de utilizare a produsului finit. Este de preferat prelucrarea comuna a materialelor solide si lichide, procedeu foarte avantajos din punct de vedere sanitar, completarea reciproca fiind foarte buna (continut de umiditate foarte bun, raport carbon/azot [C/N] imbunatatit etc.).

b) Materialele daunatoare sau de strangulare a descompunerii (cele care se descompun greu) sa fie sortate si inlaturate, eventual compostate separat.

c) Imbunatatirea calitatii compostului prin adaos de materiale complementare, marindu-se valoarea de utilizare.

Astfel, la materialele de baza la care continutul pamantos si mineral este redus, se recomanda adaugarea de argila sau bentonita, fortandu-se formarea in procesul de descompunere a unor complexe argilo-humice utile.

In cazul materiilor sarace in calcar se recomanda adaugarea de materiale cu continut calcaros, care impiedica si procesul de acidulare.Aplicarea directa a adjuvantilor se face dupa faza de pregatire, la maturizare.

Pregatirea materiei prime

Principalele operatii de pregatire a materiilor prime sunt:

1. Cantarirea

Are drept scop introducerea controlata in flux a unei cantitati corespunzatoare capacitatii de lucru nominale a uzinei. Se utilizeaza cantare tip bascula.Se face pe perioade limitate in buncare tampon care sa asigure alimentarea continua a utilajelor de pregatire. Buncarele de stocare vor fi echipate cu usi cu inchidere/deschidere mecanizata (eventual automatizate) iar in zona se vor monta instalatii de aspirare a prafului si aerului viciat.

2. Stocarea

Se face pe perioade limitate in buncare tampon care sa asigure alimentarea continua a utilajelor de pregatire. Buncarele de stocare vor fi echipate cu usi cu inchidere/deschidere mecanizata (eventual automatizate) iar in zona se vor monta instalatii de aspirare a prafului si aerului viciat.

3. Cernerea (ciuruirea)

Cernerea reprezinta o operatie de baza a procesului de pregatire si are drept scop sortarea dupa dimensiuni (granulatie) a materialelor.