Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice

Proiect
9.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 88 în total
Cuvinte : 21313
Mărime: 1.01MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: prof.dr. ing. Stefan Dragomir
Lucrarea prezinta unele aspecte referitoare la potentialul de valorificare si reciclare a deseurilor din mase plastice.

Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE, SCURT ISTORIC.pag.3

CAPITOLUL 2 DATE GENERALE, CLASIFICARE, PROPRIETĂŢI.5

2.1. Degradabilitatea deşeurilordin mase plastice.6

2.2. Structura moleculară a maselor plastice.8

2.3. Stări de echilibru ale maselor plastice.11

2.4. Calităţile maselor plastice şi avantajele lor.12

2.5. Inconvenientele utilizării maselor plastice.14

CAPITOLUL 3 PRINCIPALELE TIPURI DE DEŞEURI DIN MASE PLASTICE.16

3.1. Metode de identificare şi analiză a deşeurilor din mase plastice.16

3.2. Tipuri uzuale de deşeuri din mase plastice.18

3.3. Concluzii la proprietăţile maselor plastice.35

CAPITOLUL4 RECICLAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR

DIN MASE PLASTICE.37

4.1. Incinerarea deşeurilor din mase plastice.37

4.2. Reciclarea hidrotermică a deşeurilor din mase plastice în reactoare cu pat fluidizat.38

4.3. Reciclarea deşeurilor din material plastic prin injectare.44

4.4. Principiul de realizare a injecţiei.45

4.5. Prepararea deşeurilor şi a amestecurilor din material plastic.50

4.6. Parametri de injecţie pentru diferiţi polimeri termoplastici.60

4.7. Proiectarea matriţelor pentru injectarea maselor plastice.63

4.8. Calandrarea materialelor şi deşeurilor termoplastice.74

4.9. Extrudarea materialelor termoplastice.80

CAPITOLUL 5 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI, NOI PESPECTIVE

DE GESTIONARE ŞI VALORIFICARE A DEŞEURILOR DIN MATERIALE PLASTICE .83

CAPITOLUL 6 NORME DE PROTECŢIA MUNCII LA PROCESAREA

DEŞEURILOR DIN MASE PLASTICE.85

BIBLIOGRAFIE.88

Extras din document

CAPITOLUL 1.

INTRODUCERE, SCURT ISTORIC

Acum mai bine de o sută de ani, JOHN WESLEY HYATT, cu brevetul de invenţie nr. 105336 din 12 iulie 1870 a pus piatra de fundaţie a industriei de materiale plastice, realizând primul material plastic – celuloidul. Primele atestări privind poliamidele sunt considerate studiile referitoare la policondensare, inclusiv lucrarile lui GABRIEL MAAS şi ale lui VON BRAUN asupra acidului e – aminocapronic, precum şi ale lui VARLANDER asupra poliesterilor cu masă moleculară mică, publicate în perioada 1894 – 1907.

În rapoartele Societăţii Germane de Chimie, se menţionează în 1913, lucrarea lui MAAS asupra primei sinteze a acidului e – caprolactamic. Sinteza a fost destul de complexă şi autorul a constatat că deşi unii acizi asemănători, cum sunt acidul d – aminovalerianic, se transformă cu uşurinţă, prin încălzire, în lactamele corespunzătoare, dimpotivă, formarea e – caprolactamei pare mult mai dificilă şi cu randamente ce nu ating decât 20 – 30 % din cel teoretic; acidul netransformat formează prin racire o masă gelatinoasă şi vâscoasă. Autorul nu şi-a mai putut continua lucrările asupra acestor combinaţii.

W.H. CAROTHERS, lucrând la laboratorul de cercetare al firmei DU PONT NEMOUROS COMPANY, WILMINGTON (SUA) s-a ocupat de prepararea polimerilor cu structură definită, pe baza unei reacţii bine controlate şi de analiză a structurii acestor combinaţii de tip nou, în funcţie de diversele structuri ale aminoacizilor.

La firma DU PONT, în anul 1933, s-a fabricat în condiţii de laborator, poliamida din hexametilendiamina şi acidul adipic, doi componenţi ce se puteau obţine din gudronul de huilă (benzenul şi fenolul). Această poliamidă (poliamida 6,6), cu punctul de topire 265oC, a devenit cunoscută sub denumirea de NYLON.

Această denumire, adoptată iniţial ca denumire comercială, a devenit în ţările anglo-saxone numele generic pentru poliamide.

Denumirea de NAILON a fost iniţial marca firmei DU PONT. Provenienţa numelui nu este exact cunoscută. După o relatare interesantă, denumirea ar aparţine inventatorului Nylonului, W.H. CAROTHERS care ar fi recunoscut că proprietăţile excepţionale ale fibrelor de poliamidă ar putea ameninţa monopolul mătăsii japoneze. Din iniţialele expresiei „Now, you lousy old nipponese” s-ar fi obţinut cuvântul NYLON.

Poliamida 6,6 este şi astăzi, din punct de vedere calitativ, cea mai importantă, ea reprezentând circa 60 % din producţia totală a poliamidelor fabricate în ţările occidentale.

În anul 1938, la concernul german I.G.FARBENINDUSTRIE A.G., P. SCHLOCK, pune bazele poliamidei 6, cunoscută sub denumirea de PERLON.

Primele produse europene din poliamidă, comercializate deja în anul 1939, au fost periile fabricate din poliamida 6 la uzina BERLIN – LICHTENBERG. Producţia acestei poliamide reprezintă şi astăzi circa 34 % din producţia ţărilor occidentale.

În aceeaşi perioadă, la uzina din LUDWINGSHAFEN a concernului I.G. FARBENINDUSTRIE A.G. au început lucrari extinse privind aplicaţiile tehnice ale poliamidelor 6 şi 6,6 în sectorul materialelor plastice, iar în perioada imediat următoare, în special în timpul celui de al doilea război mondial, s-au fabricat pe scară industrială piese injectate, benzi etc., care au fost verificate în exploatare.

Prin proprietaţile lor specifice în special mecanice, tehnice, electrice, chimice masele plastice s-au impus, înlocuind cu succes metalul in industria construcţiilor de maşini, de automobile, electrotehnică, precum şi în sectorul articolelor de uz casnic.

În producţia de mase plastice, pe primul loc în lume se află SUA, urmată de Germania, Japonia, Franţa şi Marea Britanie.

CAPITOLUL 2

DATE GENERALE, CLASIFICARE, PROPRIETĂŢI

Masele plastice sunt acele substanţe chimice formate din macromolecule sau polimeri de provenienţă naturală ori obţinuţi pe cale artificială, prin sinteză din petrol, gaze naturale, cărbune.

Consumul de materiale plastice creşte în toată lumea, cunoscându-se zeci de tipuri de materiale plastice. Dintre acestea, şase tipuri sunt utilizate la fabricarea ambalajelor, peste 20 de tipuri la fabricarea altor bunuri de larg consum, în industria automobilelor, în construcţii, industria constructoare de maşini, etc. se estimeauă că anual în întreaga lume este produsă o cantitate de peste 100 milioane tone de material plastic. Recuperarea materialelor plastice din deseurile post consum poate conduce la economisirea de ţiţei, (materia primă de bază) şi a unei părţi din energia utilizată în procesele de fabricaţie.

Preview document

Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 1
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 2
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 3
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 4
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 5
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 6
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 7
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 8
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 9
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 10
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 11
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 12
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 13
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 14
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 15
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 16
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 17
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 18
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 19
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 20
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 21
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 22
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 23
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 24
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 25
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 26
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 27
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 28
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 29
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 30
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 31
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 32
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 33
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 34
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 35
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 36
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 37
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 38
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 39
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 40
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 41
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 42
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 43
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 44
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 45
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 46
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 47
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 48
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 49
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 50
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 51
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 52
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 53
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 54
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 55
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 56
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 57
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 58
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 59
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 60
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 61
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 62
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 63
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 64
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 65
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 66
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 67
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 68
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 69
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 70
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 71
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 72
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 73
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 74
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 75
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 76
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 77
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 78
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 79
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 80
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 81
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 82
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 83
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 84
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 85
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 86
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 87
Valorificarea Deșeurilor din Mase Plastice - Pagina 88

Conținut arhivă zip

  • Valorificarea Deseurilor din Mase Plastice.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectare Platforma de Precolectare Deseuri Plastice

1 . MEMORIU TEHNIC Proiectul de tehnologii de tratare şi valorificare a deşeurilor are ca temă de proiectare o platforma de precolectare a...

Gestionarea Deseurilor la o Unitate de Desfacere si Vanzare a Produselor Alimentare

Capitolul 1 Aspecte generale În ţara noastră, noţiunea de deşeu, este definită în anexa nr. 1 A la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000...

Reciclarea Pet-urilor

Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare. Principiul e simplu: refolosesti hartia pana te...

Deșeuri din Surse de Lumină

1 Deşeuri din surse de lumină 1.1 Generalităţi În ultimele două decenii numărul bolnavilor de cancer de piele s-a dublat şi urmează o linie...

Reciclarea Materialelor Plastice

În urma unor studii efectuate , s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi , din care cel puţin jumătate...

Tratarea și valorificarea deșeurilor rezultate din industria maselor plastice

Introducere in Industria Maselor Plastice Acum mai bine de o sută de ani, JOHN WESLEY HYATT, cu brevetul de invenţie nr. 105336 din 12 iulie 1870...

Depozitarea Deșeurilor

ARGUMENT În prezent, deşeurile reprezintă una dintre cele mai acute probleme legate de protecţia mediului. Mari cantităţi de deşeuri sunt...

Reciclarea și reutilizarea hârtiei

1. Introducere Definiție. Hârtia [Fig. 1] este un material plan și subțire, utilizat pentru scris, tipărit, desenat, împachetat, etc și obținut...

Ai nevoie de altceva?