Zgomotul din Mediul Ambiant

INTRODUCERE

Zgomotul – sunetul nedorit – este considerat “Cenusareasa” poluantilor cu toate ca recunoasterea impactului sau este in continua crestere. Multi considera zgomotul o componenta inevitabila in viata unui oras in timp ce pentru altii devine suparator. In alta ordine de idei, zgomotul este o componenta a calitatii vietii, in timp ce tot mai multi doresc sa locuiasca si sa lucreze in Bucuresti devine tot mai importanta o buna administrare a zgomotului, cu toate ca nimeni nu poate pretinde ca va fi usoara realizarea reducerii expunerii la zgomot in cel mai mare oras al tarii.

CAPITOLUL 1

Mediul şi sănătatea

Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc de mediu au o deosebită importanţă şi constituie poate, cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei.

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de: calitatea aerului în zona urbană; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc.); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Mediul ambiant poate influenţa sănătatea prin: factori fizici (climă, aer, apă, sol, zgomot, poluare, radiaţii); factori biologici (hrană, microorganisme, calitatea nutritivă şi microbiologică a alimentelor); factori socio-comportamentali şi organizaţionali (structura socială, mobilitatea populaţiei, educaţie, cultură, factori economici, stres).

În prezent, se pot face aprecieri în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei pe baza unor indicatori, ca de exemplu:

• sporul natural rămâne negativ, 0,3 în mediul urban şi -4,3 în mediul rural;

• rata brută a mortalităţii: se înregistrează diferenţe mari între mediul urban (9,8‰) şi mediul rural (14,6‰), ca urmare a standardelor de viaţă mult diferite;

• durata medie a vieţii este în creştere faţă de anul 1990 când era de 70,25 ani în mediul urban şi 68,70 ani în mediul rural, iar în 2006 de 72,98 ani în mediul urban şi 71,23 ani în mediul rural;

• mortalitatea infantilă (11,2‰) rămâne foarte mare faţă de alte ţări europene.

Din datele Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii, primele 10 judeţe cu cea mai mare rată la 100.000 de locuitori pentru cardiopatie ischemică sunt in ordine crescătoare: Alba, Hunedoara, Vâlcea, Bihor, Cluj, Bucureşti, Buzău, Sibiu, Arad, Braşov, de la 4.872 la 7.240 cazuri la 100.000 locuitori.

Primele 10 judeţe cu cea mai mare rată la 100.000 de locuitori pentru boli pulmonare cronice sunt în ordine crescătoare: Suceava, Iaşi, Timiş, Vaslui, Buzău, Argeş, Brăila, Arad, Hunedoara, Sălaj, de la 1.326 la 2.060,30 cazuri la 100.000 locuitori.

1.1 Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Poluarea aerului are atât efecte directe cât şi efecte indirecte asupra sănătăţii populaţiei. Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţii poluanţi. Efectele indirecte sunt reprezentate de modificări produse de poluarea aerului asupra mediului şi indirect asupra sănătăţii umane - schimbările climatice, deprecierea stratului de ozon.

Concentraţiile medii ale poluanţilor monitorizaţi în aglomerările urbane în care

s-a monitorizat continuu calitatea aerului, arată o evoluţie uşor favorabilă a calităţii aerului, exceptând oxizii de azot, ceea ce se explică prin creşterea volumului traficului, principala sursă de poluare care afectează calitatea aerului în perimetrele monitorizate.

1.2 Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Apa este un factor indispensabil vieţii. În organisme ea indeplineşte multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din metabolism.

În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire.

Boli infecţioase produse prin apa poluată (epidemii - afectează un număr mare de persoane sau endemii - forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă):

• bolile bacteriene febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combătută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienă personală:

• dizenteria, produsă de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele sale de deshidratare;

• holera, produsă de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poate reapărea, chiar pe arii extinse;

• bolile virotice:

• poliomielita, o boală invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare ;

• hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa contaminată, nu doar prin contactul cu omul bolnav;

• boli parazitare:

• amibiaza (dizenteria amibiana) este favorizată de rezistenţa sporită a parazitului sub forma chistică ;

• lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti ;

• strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman ;

• tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat) ;

• fascioloza sau distomatoza.

Boli neinfecţioase produse prin apa poluată:

• intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant);

• intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric);

• intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale, are de asemenea efecte teratogene (produce malformaţii la făt);

• intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei;

• intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce la tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli;

• intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale;

• intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere.