Cuprins
- Partea I: Descrierea sectorului de activitate 4
- Descrierea termenului de industrie hotelieră 4
- Caracterizarea industriei hoteliere internaţionale 5
- Caracterizarea industriei hoteliere din România 6
- România ar putea deveni destinație-vedetă 7
- Topul proprietarilor de hoteluri din România 8
- Date statistice despre turismul de pe litoral 9
- Analiza PEST 10
- • Mediul politic 10
- • Mediul economic 11
- • Mediul socio-cultural 11
- • Mediul tehnologic 12
- Analiza SWOT a sectorului de activitate 12
- Partea a II-a: Descrierea firmei propuse spre achiziție 15
- Prezentarea punctelor forte și a punctelor slabe ale hotelului Vega 18
- Avantaje competitive 19
- Partea a III-a: Analiza compatibilităților dintre firma multinațională și firma propusă spre a fi achiziționată 23
- Analiza compatibilităţii firmelor la nivel strategic 23
- Analiza compatibilităţii firmelor la nivel operaţional 24
- Analiza compatibilităţii firmelor la nivel cultural 27
- Indicatori financiari ai firmelor 28
- Estimarea unui preț de achiziție 32
- Partea a IV-a: Elaborarea planului pentru implementarea strategiei de achiziție globală 34
- Determinarea criteriilor de achiziție 34
- Înțelegerea pieței 35
- Structura de capital și costurile de finanțare 39
- Procesul acordului de vânzare - cumpărare 40
- Probleme contractuale 43
- Contractul de vânzare - cumpărare 44
- Due Diligence 45
- Estimarea timpului de realizare a procesului de achiziţie 48
- Bibliografie 51
Extras din proiect
Partea I: Descrierea sectorului de activitate
Descrierea termenului de industrie hotelieră
Într-o definiţie dată de Organizaţia Mondială a Turismului (WTO), prin industrie a ospitalităţii sunt definite totalitatea organizaţiilor, firmelor şi instituţiilor care oferă ca prim serviciu cazare şi alimentaţie atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia din zona respectivă, locală.
În industria largă a ospitalităţii, un loc aparte îl ocupa activitatea hotelieră, fiind şi cea care asigura şi condiţionează în cel mai înalt grad volumul activităţilor turistice, deşi anumite categorii de vizitatori (clienţi) nu recurg întotdeauna la serviciile de cazare.
Activitatea hotelieră a devenit, începând cu anii 50 ai secolului trecut, un element important al al creşterii economico-sociale şi este, în acelasi timp, influenţată de dezvoltarea economică dintr-o regiune, beneficiarii acestor servicii fiind în principal oameni de afaceri.
Locul şi rolul industriei hoteliere este, pe de o parte, influenţat de dezvoltarea economică a zonelor în care îşi desfăşoară activitatea şi, pe de altă parte, influenteaza, la rândul lor, nivelul de dezvoltare a zonei. Ţinând cont de faptul că industria hotelieră oferă cu precădere servicii de cazare, rolul acesteia este de a asigura infrastructura dezvoltării turismului, alături de ramura transportului.
Infrastructura de cazare se exprimă prin totalitatea organizaţiilor sau unităţilor de cazare, care, prin capacităţile de care dispun, au ca obiectiv satisfacerea nevoilor călătorilor, oferind produsul hotelier.
Acceptăm ideea că produsul hotelier este rezultatul servuctiei, două procese distincte de producţie de bunuri şi de servicii. Producţia de preparate culinare este o activitate complexă, datorită varietăţii operaţiilor de transformare a materiilor prime alimentare în preparate culinare, care se realizează pe baza specificaţiilor din reţetele de fabricaţie şi din planurile meniu.
Producţia serviciilor cuprinde un ansamblu de operaţii specifice fiecărui gen de
servicii prestate turiştilor – cazare, agrement, igienă, tratament etc. Multitudinea şi diversitatea organizaţiilor care activează în această industrie impune, definirea termenului de hotel, ca unitate clasică, tradiţională a afacerii hoteliere.
Caracterizarea industriei hoteliere internaţionale
Descrierea este realizata după informaţiile provenite dintr-un raport internaţional al companiei de cercetare de piaţă Euromonitor Internaţional, numit 2009 World Travel Market Global Trends, care a fost lansat la un an de la începerea crizei economice care a lovit şi industria turistică. Conform acestui raport, tendinţele mondiale în turism diferă în funcţie de zonele geografice, sau de schimbările economice şi politice.
Astfel, în America de Nord se poartă „funemployment”, ceea ce înseamnă că şomerii îşi folosesc timpul liber pe care îl au la dispoziţie pentru a găsi variante ieftine de turism, iar în Marea Britanie se semnalează apariţia hotelurilor de tip „pop-up”, un soi de hoteluri temporare care oferă cazare la preţuri speciale.
(Sursă: www.hrbexpert.ro)
În Orientul Mijlociu au început să apară locuri fe cazare doar pentru femei, deşi în unele ţări musulmane este considerat nepotrivit ca o femeie să călătorească neînsoţita, iar Africa este reînsufleţita odată cu venirea lui Barack Obama la Casa Alba, a cărui origini se trag de pe acest continent. Asiaticii sunt în continuare foarte atraşi de golf, iar America Latină investeşte din ce în ce mai mult în infrastructura, încercând să atragă clienţii cu venituri mari.
Şi, nu în ultimul rând, în Europa serviciile de tip concierge travel atrag în prezent călătorii cu venituri mari, oferind vacante „la cheie”, în concordanţă cu gusturile personale. Majoritatea turiştilor însă cer la rândul lor servicii din ce în ce mai personalizate, fiind obişnuiţi să găsească opţiuni diverse online şi deschizând astfel o piaţă nouă, vastă. În consecinţă, conform studiului Euromonitor, ofertele turistice ale viitorului vor conţine servicii personalizate destinate oricărui buzunar, iar ofertele de concierge travel adresate pieţei cu venituri medii vor permite jucătorilor din industrie să îşi diferenţieze produsele prin preţuri mai mici.
Compania de consultanţă în domeniul hotelier, Trend Hospitality Consulting&Management a realizat, de curând, un studiu în care sunt expuse performanţele hotelurilor din Europa în acest an. Potrivit acestuia, recesiunea a afectat sever atât gradul de ocupare, cât şi rata medie de ocupare (ADR) şi venitul pe camera disponibilă (RevPAR) a hotelurilor din întreaga Europă, cea mai afectată fiind însă Europa de Est.
De asemenea, cu foarte puţine excepţii (precum Turcia de exemplu), criza economică a determinat o scădere a sosirilor şi a cazărilor, România şi Bulgaria fiind printre cele mai afectate tari în acest sens.
În ceea ce priveşte capitalele Europei, gradul de ocupare a hotelurilor a scăzut aproape fără excepţie, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre rata medie de ocupare (ADR). Bucureştiul, spre exemplu, înregistrează o scădere moderată a gradului de ocupare şi o scădere foarte mare a ratei medii de ocupare (ADR).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Achizitia Hotel Vega de catre Sofitel.docx