Achiziții Strategice

Nu toate întreprinderile acordă achiziţiilor aceeaşi importanţă. Acest lucru depinde de ponderea pe care o au cheltuielile totale efectuate pentru achiziţia de materii prime şi materiale în totalul cheltuielilor întreprinderii.

I. Achiziţiile – funcţie strategică a întreprinderii

În mod tradiţional achiziţiile nu au avut nici un rol strategic. Ele executau

aprovizionarea pentru producţie cu scopul de a satisface nişte nevoi în baza unor specificaţii definite de alţii. Obiectivul lor principal, întotdeauna pe termen scurt, era obţinerea celui mai mic preţ.

În ultimii zece ani această funcţie practic a explodat dobândind un rol strategic, urmărind realizarea unor obiective foarte variate.

Competiţia internaţională determină întreprinderile să fie tot mai competitive. Dacă în anii ’70 întreprinderile erau orientate, în mod tradiţional, spre dezvoltarea investiţiilor comerciale în paralel cu diferite acţiuni menite să ducă la creşterea productivităţii, astăzi ele sunt orientate spre domenii mai puţin exploatate: achiziţiile.

Factorii cheie de succes care au dus la dezvoltarea achiziţiilor sunt:

1) Cautarea competitivităţii

Motivele principale sunt urmatoarele:

a) În orice întreprindere achiziţiile cuprind, pe de o parte, achiziţiile pentru producţie(materii prime, subansamble şi componente), iar pe de altă parte, subcontractarea industrială, investiţiile, serviciile, proprietatea intelectuală. Astfel, în unele întreprinderi achiziţiile reprezintă între 50-80% din costul final al produsului (procentul este mai mare în distribuţie).

b) În ultima perioadă unele întreprinderi au optat pentru o strategie de recentrare,

orientându-se asupra meseriilor de bază, abandonând o serie de activităţi care erau în prealabil integrate. Această alegere a făcut ca să le fie încredinţate furnizorilor uneori concepţia, alteori realizarea în întregime a unui produs. Astăzi 70% din costul unei maşini este dat de cei care o echipează.

c) Achiziţiile constituie un domeniu în care economiile sunt realizate în contrapartidă cu investiţii reduse: oameni competenţi şi sisteme de informare adecvate.

2) Dezvoltarea şi gestiunea patrimoniului tehnologic

Cel mai adesea întreprinderile nu au mijloacele umane şi materiale suficiente pentru a gestiona ansamblul tehnologiilor necesare dezvoltării produselor. În plus, în sectoarele de înaltă tehnologie, ca de exemplu, industria electronică, costul ridicat al echipamentelor necesare fabricării componentelor face imposibilă amortizarea cheltuielilor în cazul realizarii unor cantităţi reduse. Din acest motiv este necesară o specializare a filierelor industriale.

Astfel achiziţiile au responsabilitatea stabilirii relaţiilor cu furnizorii, acestea devenind un nou element al competitivităţii.

3) Calitatea foarte ridicată şi asigurarea unor servicii de înalt nivel

Aceste activităţi nu sunt specifice achiziţiilor, dar sunt importante în cadrul relaţiilor cu furnizorii. În ce priveşte noţiunea de serviciu, ea se exprimă prin reducerea termenelor şi prin aplicarea principiilor JIT(just in time). Achiziţiilor le revine organizarea relaţiilor de interfaţă cu furnizorii, în amontele sistemului de fluxuri fizice.

4) Reducerea ciclurilor de viata

Astăzi întreprinderile care vor câstiga sunt cele care au aptitudinea de a reduce ciclul de viaţă al produselor de la concepţia iniţială până la livrarea către client ( conceptul de time –to- market = acţiune de a lansa un produs pe piaţă la o dată stabilită). Acestor acţiuni li se adaugă cele care au ca scop dezvoltarea de produse noi.

5) Asigurarea perenităţii aprovizionărilor

Noţiunea de perenitate a furnizorilor este foarte importantă mai ales în cazul în care aceştia posedă competenţe distinctive care limitează interschimbabilitatea.

În concluzie:

- Deciziile strategice legate de achiziţii sunt luate la nivel de conducere

- Majoritatea organizaţiilor mari fac apel la echipe formate din specialişti în achiziţii şi aprovizionare

- Rolul şi contribuţia achiziţiilor a crescut constant în ultima jumătate a secolului XX, remarcându-se un interes sporit atât din partea specialiştilor cât şi a organizaţiilor

Evoluţia în importanţa şi recunoaşterea acordate funcţiei achiziţiilor se datorează unor factori:

- Progresul tehnologic

- Politicile guvernamentale şi cele ale Comunităţii Europene

- Resursele limitate

- Proporţia crescândă a cheltuielilor externe

- Furnizori mai puţini dar mai mari

- Conştientizarea crescândă a problemelor de mediu

- Proporţia crescută a cheltuielilor externe

Natura evolutivă a achiziţiilor :

- Abordare simplistă cumpărare de bunuri şi servicii tranzactională

- Abordare modernă relaţii de “reciprocitate” între furnizori şi achizitor încredere şi efort

Funcţia de achiziţii are o contribuţie potenţială la profitabilitatea sau eficienţa entităţii cumpărătoare:

- Prin obţinerea unor costuri mai mici

- Prin plata unui preţ mai mic pentru un bun sau serviciu

- Prin introducerea unor metode de achiziţionare mai eficiente

Achiziţiile joacă un rol important în:

- Specificarea parametrilor tehnici (caietul de sarcini)

definirea unor parametri tehnici optimi

- Programarea în timp şi cantitativă

nivelul stocurilor afectează costul total

livrările de materiale trebuie să respecte graficele

- Monitorizarea preţurilor de pe piaţă

furnizarea promptă de informaţii privind modificările

iminente ale preţurilor

- Continuitatea aprovizionării

- Dezvoltarea produselor