Acordul de liber schimb între UE și Moldova

INTRODUCERE

Sub sprectrul protecţionismului, aşa cum îl numeşte Richard M. Ebeling - ţările se plâng, rând pe rând, că schimburile comerciale internaţionale, în loc să aducă prosperitate şi creşteri economice, aceasta impune greutăţi economice în unele ţări, în ideea de a câştiga alte ţări. Balanţa deficitelor comerciale ameninţă stabilitatea financiară nu numai a ţărilor din lumea a treia, dar şi a SUA.

Adam Smith a concluzionat faptul că „întregul comerţ derulat între două ţări, va fi mult mai avantajos avantajos pentru acestea dacă toate taxele vamale şi alte categorii de tarife vamale vor fi înlăturate iar liberul schimb va domni între ţări.” Filozofia liberului schimb a pus accentul pe câştigurile obţinute ca urmare a specializării internaţionale în producţia şi comerţul cu bunuri. John Stuart Mill consideră că „beneficiile economice ale schimburilor comerciale sunt completate de efectele sale asupra climatului intelectual şi moral”. Totuşi, un comerţ liber îmbunătăţeşte perfoarmanţele economice, nu numai pe calea unei mai bunei alocări a resurselor de care dispune o ţară, ci şi prin creşterea productivităţii acestor resurse. O ţară care produce pentru o piaţă de dimensiuni mai mari şi nedistorsionată de obstacole comerciale, contribuie la redefinirea fundamentelor diviziunii internaţionale a muncii, poate folosi mai eficient resursele de care dispune şi este mai motivată să inoveze şi să-şi modernizeze procesele moderne de producţie.

Efectele de productivitate ale liberului schimb sunt totuşi greu de evaluat, dar cu toate acestea este important de remarcat că ţările care au adoptat acest tip de politică comercială au obţinut creşteri ale productivităţii muncii, fiind superioare celor care au continuat să se bazeze pe protecţionism. De asemenea, liberul schimb contribuie la procese prin care ţările pot achiziţiona tehnologii moderne şi îşi pot expune economiile la acele niveluri de concurenţă care le obligă să-şi sporească activitatea. Este greu de demonstrat totuşi, în ce măsură ţările care au un comerţ exterior mai dezvoltat au şi venituri pe locuitor ridicate sau, în ce măsură ţările cu venituri ridicare au un volum ridicat al schimburilor comerciale. La fel de greu de demonstrat este şi măsura în care infrastructura mai dezvoltată şi politicile economice mai adecvate contribuie la eficacitatea schimburilor comerciale. Astfel, de-a lungul timpului, s-au pus în aplicare politici de liberalizare a schimburilor comerciale şi s-a demonstrat că aceste strategii au contribuit în egală măsură la creşterea economică.

1. Avantaje şi dezavantaje ale liberului schimb

În contextul globalizării economiei mondiale, relaţiile economice internaţionale s-au diversificat şi au căpătat noi dimensiuni. Politica comercială, ca parte componentă a politicii guvernamentale reglementează unul dintre cele mai importante domenii de care depinde bunăstarea unei naţiuni: relaţiile economice cu celelalte state. Comerţul internaţional a constituit încă din cele mai vechi timpuri, obiect de preocupare şi intervenţie din partea guvernelor de pretutindeni, deoarece se ştie faptul că relaţiile economice externe reprezintă un puternic factor de creştere economică. Astfel, niciun stat din lume, indiferent de posibilităţile şi resursele de care dispune, nu-şi poate permite să ignore acest lucru.

Politicile comerciale de liber schimb s-au aplicat începând cu deceniile VI-VII, ale secolului XIX, după cele de-al doilea război mondial, fiind susţinute teoretic de către Şcoala clasică engleză. În viziunea reprezentanţilor acestei şcoli, Edmund Burke, Richard Jones, Thomas Edward Cliffe Leslie, Walter Bagehot, Thorold Rogers, William J. Ashley, William Cunningham, dacă comerţul internaţional se desfăşoară liber, fără restricţii, atunci acesta realizează o alocare eficientă a resurselor la nivel nivel mondial contribuind la creşterea bunăstării tuturor naţiunilor participante.

Astfel, în urma unor negocieri internaţionale a luat naştere în 1947 GATT (Acord General pentru Tarife şi Comerţ), care avea sarcina să dirijeze reculul protecţionismului şi dezvoltarea liberului schimb. GATT reglementează actualmente comerţul internaţional, unde 70% din schimburile internaţionale de mărfuri sunt astăzi supuse acordurilor GATT. Astfel, după apariţia GATT, volumul schimburilor comerciale la nivel internaţional au crescut de 10 ori, iar nivelul mediu al tarifelor vamale ale principalelor ţări industrializate s-a redus de 8 ori.

Comerţul liber susţine faptul că între 2 naţiuni poate exista un schimb voluntar, în aceste condiţii, ambele naţiuni trebuie să aibe de câştigat de pe urma acestui schimb. Economiştii au încercat să explice motivele din spatele acestei afirmaţii a schimbului voluntar.

În teoria avantajului absolut a lui Adam Smith, acesta a încercat să extindă diviziunea muncii şi specializarea la nivel internaţional. Ulterior, comerţul internaţional a fost considerat mult timp ca un vehicul care poate utiliza toate resursele globale într-un mod cât mai eficient. Acastă teorie prevede că fiecare naţiune ar trebui să producă şi să exporte acele produse la care are un avantaj comparativ faţă de celelalte naţiuni. Din punct de vedere economic, comerţul deschis presupune obţinerea de câştiguri din specializare.

Avantajele liberului schimb:

- Avantajul comparativ: ideea că toate ţările pot beneficia de prosperitatea pe care o poate aduce liberul schimb, atunci când ţările produc şi exportă liber pe piaţă ceea ce ştiu mai bine să producă. Cu alte cuvine, fiecare stat trebuie să se specializeze în ceea ce ştie să facă mai bine, iar guvernele ar trebui să intervină cât mai puţin în acest proces;

- Protecţionismul este scump: Practic, barierele tarifare şi non-tarifare vor creşte preţurile produselor pe care consumatorii doresc să le cumpere.

- Competiţia: Ideea că o creştere a competitivităţii pe plan internaţional favorizează scăderea preţurilor bunurilor, creşterea eficienţei în producţie şi creativitate.

- Interdependenţa: Ideea că liberul schimb duce la o interconexiune, care face imposibilă apariţia unui conflict. Cu alte cuvinte, este promovată pacea, iar riscul apariţiei unor conflicte, gen „cel de-al doilea razboi mondial”, este mai greu de realizat;

- Creşterea economică: Liberul schimb promovează creşterea economică, iar scăderea şomajului, deteriorarea mediului înconjurător sau imigraţia ilegală pot fii atenuate.

- Acordurile de liber schimb stabilite la nivel regional ajută la eliminarea măsurilor protecţioniste în alte regiuni şi asigură pieţele pentru exportatori.

- Introducerea de capital şi tehnologie: Pentru ţările mai sărace, comerţul liber poate promova introducerea de capital şi tehnologie în economiile lor;

- Democratizarea: Unii economişti cred că liberul schimb promovează democraţia, deoarece promovează disciplina şi transparenţa.