Activitate bancară. servicii bancare. legislație bancară

PARTEA I

Armonizarea legislatiei financiare romanesti in vederea competitiei Europene

Capitolul I

Prezentarea principalelor aspecte legate de functionarea sistemului bancar incluse in capitolul financiar din aquisul comunitar

Politica monetara practicata a contribuit la scaderea inflatiei si la cresterea stabilitatii macroeconomice . În noiembrie 2004, banca centrala a acordat o mai mare flexibilitate cursului de schimb, moneda nationala apreciindu-se astfel cu aproximativ 12% în raport cu euro, fapt ce a controlat presiunile inflationiste. Tinând cont de obiectivul de trecere la tintirea inflatiei

începând cu luna august 2005, banca centrala a optat în noiembrie 2004 pentru o politica a cursului de schimb mai flexibila prin limitarea interventiilor pe piata forex si abandonarea tintei anuntate anterior pentru aprecierea ratei reale a cursului de schimb. Aceasta schimbare a provocat o apreciere a monedei nationale fata de euro, ce a favorizat controlarea inflatiei.

În aprilie 2005, a fost liberalizat accesul non-rezidentilor la conturile de depozit denominate în moneda nationala.

Liberalizarea a fost realizata cu succes, si confirma reîntoarcerea la calendarul agreat pentru înlaturarea restrictiilor existente în calea liberei circulatii a capitalurilor.

Criterii de Aderare Raportul CE 2004 Raportul CE 2005 Ratele de dobânda au fost reduse semnificativ din iunie 2004, fapt ce a atenuat riscul intrarilor masive de capital odata cu continuarea procesului de deschidere a contului de capital în aprilie 2005.

Efectele adverse asupra deficitului de cont curent au fost atenuate de cresterea remiterilor din strainatate. Desi în anul 2003 rata cresterii reale a depozitelor a fost negativa, în anul 2004 politica monetara mai restrictiva si scaderea inflatiei au condus la o crestere puternica a

depozitelor în lei

Procesul de remonetizare a economiei a continuat, reflectând extinderea activitatii economice, cât si cresterea încrederii în sectorul bancar si în economia nationala.

Creditele acordate întreprinderilor si gospodarilor au crescut cu peste 50% în anul 2003

Cresterea creditului în sectorul privat a fost moderata. Cresterea de câteva ori a ratei dobânzii de referinta si implementarea masurilor prudentiale au vizat moderarea tendintei de crestere galopanta a creditelor catre sectorul privat. Aceste masuri au dat rezultat si începând cu luna

iunie 2004, banca centrala a redus rata dobânzii de referinta de patru ori.

Pentru a preîntâmpina riscurile determinate de o crestere rapida a creditelor în valuta, banca centrala a marit rata rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în valuta.

Tinta de deficit bugetar a fost atinsa pentru al patrulea an consecutiv. În anul 2003, deficitul a fost de 2,0% din PIB. Deficitul cumulat pe primele 6 luni ale anului 2004 se cifra la 0,6% din PIB. Datorita rectificarilor din lunile iulie si august 2004 cifra deficitului pentru întreg anul a

fost stabilita la 1,6% din PIB.

Criterii de Aderare Raportul CE 2004 Raportul CE 2005 Banca Nationala a României a adoptat regulamente prin care a restrictionat eligibilitatea pentru creditele de consum si ipotecare, în vederea contracararii riscurilor antrenate de cresterea rapida a creditelor

Sistemul bancar dispune în general de o capitalizare suficienta, cu grad înalt de lichiditate si este supravegheat cu prudenta Indicatorii de vulnerabilitate s-au ameliorat semnificativ:

- rata de adecvare a capitalului a crescut de la 14,5% la sfârsitul anului 1997 la 20,5% în martie 2004, iar

- ponderea împrumuturilor neperformante s-a redus de la 71,7% la sfârsitul lui 1998 la 4,2%

Intermedierea financiara a continuat sa creasca, totalul activelor bancare ridicându-se la 32% din PIB la sfârsitul anului 2003. Fata de mijlocul anului 2003, o tendinta pozitiva a pietei

a condus la o crestere apreciabila a cifrei de afaceri si a capitalizarii bursiere.

Emisiunea si comercializarea obligatiunilor municipale si corporatiste s-au impus ca o noua activitate Consolidarea a continuat, un numar important de companii fiind delistate

Au continuat pregatirile pentru fuziunea celor doua burse. Cadrul de supraveghere s-a îmbunatatit substantial si a fost modificat în paralel cu evolutiile de pe piata creditelor

Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului financiar nebancar, autoritatile au întarit cadrul de reglementare si supraveghere. Pe piata de capital, declaratiile financiare compatibile cu

Standardele Internationale de Contabilitate (IAS) pentru companiile listate au permis cresterea transparentei.

Criterii de Aderare Raportul CE 2004 Raportul CE 2005. În concordanta cu ponderea economica în crestere a IMM-urilor, autoritatile au lansat câteva initiative focalizate asupra sprijinirii dezvoltarii IMM-urilor. Dezvoltarea actuala a sectorului bancar a sustinut de

asemenea cresterea IMM-urilor, prin facilitarea accesului la resurse financiare Noul Cod Fiscal, procedurile simplificate de efectuare a controalelor fiscale (precum si facilitarea înregistrarii si

autorizarii companiilor) vin în sprijinul IMM-urilor. Pe baza progreselor în ceea ce priveste liberalizarea si privatizarea, obtinute în ultimii ani, statul a continuat sa îsi reduca influenta asupra activitatii întreprinderilor.

Liberalizarea sectoarelor energiei si respectiv telecomunicatiilor a avansat iar ajustarea preturilor administrate a continuat.

Controlul preturilor la principalele materii prime de productie s-a diminuat, în principal prin majorarea tarifelor la energie atitudine mai putin permisiva fata de neplata facturilor la energie a contribuit la îmbunatatirea mediului concurential. Masurile comerciale si fiscale cu caracter discriminatoriu au fost eliminate în mare masura.

Privatizarea a jucat un rol pozitiv. A fost introdus un sistem de ajutoare de stat pentru

întreprinderi compatibil cu acquis-ul.

Economia României a devenit tot mai deschisa, UE fiind principalul partener comercial. În 2003, gradul de deschidere a economiei a continuat sa creasca si valoarea exporturilor de bunuri si servicii a crescut de la 29,2% în 1997 la 36,2% din PIB Integrarea comerciala crescuta a fost însotita de o modificare treptata a modelului comercial, în favoarea activitatilor cu valoare adaugata mai mare. Ponderea exporturilor cu valoare adaugata superioara în exporturi a crescut semnificativ.